Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{1+\sqrt{15}i}{4}\approx 0,25+0,968245837i
x=\frac{-\sqrt{15}i+1}{4}\approx 0,25-0,968245837i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x-1=x^{2}+x\times \frac{1}{2}
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+\frac{1}{2}.
x-1-x^{2}=x\times \frac{1}{2}
Scădeți x^{2} din ambele părți.
x-1-x^{2}-x\times \frac{1}{2}=0
Scădeți x\times \frac{1}{2} din ambele părți.
\frac{1}{2}x-1-x^{2}=0
Combinați x cu -x\times \frac{1}{2} pentru a obține \frac{1}{2}x.
-x^{2}+\frac{1}{2}x-1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{\left(\frac{1}{2}\right)^{2}-4\left(-1\right)\left(-1\right)}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu \frac{1}{2} și c cu -1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{\frac{1}{4}-4\left(-1\right)\left(-1\right)}}{2\left(-1\right)}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{\frac{1}{4}+4\left(-1\right)}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{\frac{1}{4}-4}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu -1.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{-\frac{15}{4}}}{2\left(-1\right)}
Adunați \frac{1}{4} cu -4.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\frac{\sqrt{15}i}{2}}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru -\frac{15}{4}.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\frac{\sqrt{15}i}{2}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{-1+\sqrt{15}i}{-2\times 2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-\frac{1}{2}±\frac{\sqrt{15}i}{2}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați -\frac{1}{2} cu \frac{i\sqrt{15}}{2}.
x=\frac{-\sqrt{15}i+1}{4}
Împărțiți \frac{-1+i\sqrt{15}}{2} la -2.
x=\frac{-\sqrt{15}i-1}{-2\times 2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-\frac{1}{2}±\frac{\sqrt{15}i}{2}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{i\sqrt{15}}{2} din -\frac{1}{2}.
x=\frac{1+\sqrt{15}i}{4}
Împărțiți \frac{-1-i\sqrt{15}}{2} la -2.
x=\frac{-\sqrt{15}i+1}{4} x=\frac{1+\sqrt{15}i}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
x-1=x^{2}+x\times \frac{1}{2}
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+\frac{1}{2}.
x-1-x^{2}=x\times \frac{1}{2}
Scădeți x^{2} din ambele părți.
x-1-x^{2}-x\times \frac{1}{2}=0
Scădeți x\times \frac{1}{2} din ambele părți.
\frac{1}{2}x-1-x^{2}=0
Combinați x cu -x\times \frac{1}{2} pentru a obține \frac{1}{2}x.
\frac{1}{2}x-x^{2}=1
Adăugați 1 la ambele părți. Orice număr plus zero este egal cu el însuși.
-x^{2}+\frac{1}{2}x=1
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-x^{2}+\frac{1}{2}x}{-1}=\frac{1}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
x^{2}+\frac{\frac{1}{2}}{-1}x=\frac{1}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
x^{2}-\frac{1}{2}x=\frac{1}{-1}
Împărțiți \frac{1}{2} la -1.
x^{2}-\frac{1}{2}x=-1
Împărțiți 1 la -1.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}=-1+\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=-1+\frac{1}{16}
Ridicați -\frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=-\frac{15}{16}
Adunați -1 cu \frac{1}{16}.
\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}=-\frac{15}{16}
Factor x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{15}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{4}=\frac{\sqrt{15}i}{4} x-\frac{1}{4}=-\frac{\sqrt{15}i}{4}
Simplificați.
x=\frac{1+\sqrt{15}i}{4} x=\frac{-\sqrt{15}i+1}{4}
Adunați \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}