Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{-3\sqrt{7}i+1}{2}\approx 0,5-3,968626967i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3\sqrt{x}=-\left(x+4\right)
Scădeți x+4 din ambele părți ale ecuației.
3\sqrt{x}=-x-4
Pentru a găsi opusul lui x+4, găsiți opusul fiecărui termen.
\left(3\sqrt{x}\right)^{2}=\left(-x-4\right)^{2}
Ridicați la pătrat ambele părți ale ecuației.
3^{2}\left(\sqrt{x}\right)^{2}=\left(-x-4\right)^{2}
Extindeți \left(3\sqrt{x}\right)^{2}.
9\left(\sqrt{x}\right)^{2}=\left(-x-4\right)^{2}
Calculați 3 la puterea 2 și obțineți 9.
9x=\left(-x-4\right)^{2}
Calculați \sqrt{x} la puterea 2 și obțineți x.
9x=x^{2}+8x+16
Utilizați binomul lui Newton \left(a-b\right)^{2}=a^{2}-2ab+b^{2} pentru a extinde \left(-x-4\right)^{2}.
9x-x^{2}=8x+16
Scădeți x^{2} din ambele părți.
9x-x^{2}-8x=16
Scădeți 8x din ambele părți.
x-x^{2}=16
Combinați 9x cu -8x pentru a obține x.
x-x^{2}-16=0
Scădeți 16 din ambele părți.
-x^{2}+x-16=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\left(-1\right)\left(-16\right)}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu 1 și c cu -16 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-1±\sqrt{1-4\left(-1\right)\left(-16\right)}}{2\left(-1\right)}
Ridicați 1 la pătrat.
x=\frac{-1±\sqrt{1+4\left(-16\right)}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-1±\sqrt{1-64}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu -16.
x=\frac{-1±\sqrt{-63}}{2\left(-1\right)}
Adunați 1 cu -64.
x=\frac{-1±3\sqrt{7}i}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru -63.
x=\frac{-1±3\sqrt{7}i}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{-1+3\sqrt{7}i}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±3\sqrt{7}i}{-2} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu 3i\sqrt{7}.
x=\frac{-3\sqrt{7}i+1}{2}
Împărțiți -1+3i\sqrt{7} la -2.
x=\frac{-3\sqrt{7}i-1}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±3\sqrt{7}i}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți 3i\sqrt{7} din -1.
x=\frac{1+3\sqrt{7}i}{2}
Împărțiți -1-3i\sqrt{7} la -2.
x=\frac{-3\sqrt{7}i+1}{2} x=\frac{1+3\sqrt{7}i}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{-3\sqrt{7}i+1}{2}+3\sqrt{\frac{-3\sqrt{7}i+1}{2}}+4=0
Înlocuiți x cu \frac{-3\sqrt{7}i+1}{2} în ecuația x+3\sqrt{x}+4=0.
0=0
Simplificați. Valoarea x=\frac{-3\sqrt{7}i+1}{2} corespunde ecuației.
\frac{1+3\sqrt{7}i}{2}+3\sqrt{\frac{1+3\sqrt{7}i}{2}}+4=0
Înlocuiți x cu \frac{1+3\sqrt{7}i}{2} în ecuația x+3\sqrt{x}+4=0.
9+3i\times 7^{\frac{1}{2}}=0
Simplificați. Valoarea x=\frac{1+3\sqrt{7}i}{2} nu respectă ecuația.
x=\frac{-3\sqrt{7}i+1}{2}
Ecuația 3\sqrt{x}=-x-4 are o soluție unică.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}