Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{21} + 5}{2} \approx 4,791287847
x=\frac{5-\sqrt{21}}{2}\approx 0,208712153
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
xx+1=5x
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x.
x^{2}+1=5x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
x^{2}+1-5x=0
Scădeți 5x din ambele părți.
x^{2}-5x+1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{\left(-5\right)^{2}-4}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -5 și c cu 1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25-4}}{2}
Ridicați -5 la pătrat.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{21}}{2}
Adunați 25 cu -4.
x=\frac{5±\sqrt{21}}{2}
Opusul lui -5 este 5.
x=\frac{\sqrt{21}+5}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{5±\sqrt{21}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 5 cu \sqrt{21}.
x=\frac{5-\sqrt{21}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{5±\sqrt{21}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{21} din 5.
x=\frac{\sqrt{21}+5}{2} x=\frac{5-\sqrt{21}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
xx+1=5x
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x.
x^{2}+1=5x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
x^{2}+1-5x=0
Scădeți 5x din ambele părți.
x^{2}-5x=-1
Scădeți 1 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
x^{2}-5x+\left(-\frac{5}{2}\right)^{2}=-1+\left(-\frac{5}{2}\right)^{2}
Împărțiți -5, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{5}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{5}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-5x+\frac{25}{4}=-1+\frac{25}{4}
Ridicați -\frac{5}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-5x+\frac{25}{4}=\frac{21}{4}
Adunați -1 cu \frac{25}{4}.
\left(x-\frac{5}{2}\right)^{2}=\frac{21}{4}
Factor x^{2}-5x+\frac{25}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{5}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{21}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{5}{2}=\frac{\sqrt{21}}{2} x-\frac{5}{2}=-\frac{\sqrt{21}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{21}+5}{2} x=\frac{5-\sqrt{21}}{2}
Adunați \frac{5}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}