Rezolvați pentru x
x=\frac{1}{2}=0,5
x=0
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(x-1\right)x+\left(x-1\right)\left(-1\right)=3x\left(x-1\right)+1
Variabila x nu poate fi egală cu 1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x-1.
x^{2}-x+\left(x-1\right)\left(-1\right)=3x\left(x-1\right)+1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu x.
x^{2}-x-x+1=3x\left(x-1\right)+1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu -1.
x^{2}-2x+1=3x\left(x-1\right)+1
Combinați -x cu -x pentru a obține -2x.
x^{2}-2x+1=3x^{2}-3x+1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 3x cu x-1.
x^{2}-2x+1-3x^{2}=-3x+1
Scădeți 3x^{2} din ambele părți.
-2x^{2}-2x+1=-3x+1
Combinați x^{2} cu -3x^{2} pentru a obține -2x^{2}.
-2x^{2}-2x+1+3x=1
Adăugați 3x la ambele părți.
-2x^{2}+x+1=1
Combinați -2x cu 3x pentru a obține x.
-2x^{2}+x+1-1=0
Scădeți 1 din ambele părți.
-2x^{2}+x=0
Scădeți 1 din 1 pentru a obține 0.
x=\frac{-1±\sqrt{1^{2}}}{2\left(-2\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -2, b cu 1 și c cu 0 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-1±1}{2\left(-2\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 1^{2}.
x=\frac{-1±1}{-4}
Înmulțiți 2 cu -2.
x=\frac{0}{-4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±1}{-4} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu 1.
x=0
Împărțiți 0 la -4.
x=-\frac{2}{-4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±1}{-4} atunci când ± este minus. Scădeți 1 din -1.
x=\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{-2}{-4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=0 x=\frac{1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
\left(x-1\right)x+\left(x-1\right)\left(-1\right)=3x\left(x-1\right)+1
Variabila x nu poate fi egală cu 1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x-1.
x^{2}-x+\left(x-1\right)\left(-1\right)=3x\left(x-1\right)+1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu x.
x^{2}-x-x+1=3x\left(x-1\right)+1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu -1.
x^{2}-2x+1=3x\left(x-1\right)+1
Combinați -x cu -x pentru a obține -2x.
x^{2}-2x+1=3x^{2}-3x+1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 3x cu x-1.
x^{2}-2x+1-3x^{2}=-3x+1
Scădeți 3x^{2} din ambele părți.
-2x^{2}-2x+1=-3x+1
Combinați x^{2} cu -3x^{2} pentru a obține -2x^{2}.
-2x^{2}-2x+1+3x=1
Adăugați 3x la ambele părți.
-2x^{2}+x+1=1
Combinați -2x cu 3x pentru a obține x.
-2x^{2}+x=1-1
Scădeți 1 din ambele părți.
-2x^{2}+x=0
Scădeți 1 din 1 pentru a obține 0.
\frac{-2x^{2}+x}{-2}=\frac{0}{-2}
Se împart ambele părți la -2.
x^{2}+\frac{1}{-2}x=\frac{0}{-2}
Împărțirea la -2 anulează înmulțirea cu -2.
x^{2}-\frac{1}{2}x=\frac{0}{-2}
Împărțiți 1 la -2.
x^{2}-\frac{1}{2}x=0
Împărțiți 0 la -2.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}=\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=\frac{1}{16}
Ridicați -\frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{1}{16}
Factor x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{1}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{4}=\frac{1}{4} x-\frac{1}{4}=-\frac{1}{4}
Simplificați.
x=\frac{1}{2} x=0
Adunați \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}