Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{5} + 1}{2} \approx 1,618033989
x=\frac{1-\sqrt{5}}{2}\approx -0,618033989
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
xx-1=x
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x.
x^{2}-1=x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
x^{2}-1-x=0
Scădeți x din ambele părți.
x^{2}-x-1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\left(-1\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -1 și c cu -1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+4}}{2}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{5}}{2}
Adunați 1 cu 4.
x=\frac{1±\sqrt{5}}{2}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{\sqrt{5}+1}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{5}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu \sqrt{5}.
x=\frac{1-\sqrt{5}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{5}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{5} din 1.
x=\frac{\sqrt{5}+1}{2} x=\frac{1-\sqrt{5}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
xx-1=x
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x.
x^{2}-1=x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
x^{2}-1-x=0
Scădeți x din ambele părți.
x^{2}-x=1
Adăugați 1 la ambele părți. Orice număr plus zero este egal cu el însuși.
x^{2}-x+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}=1+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți -1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-x+\frac{1}{4}=1+\frac{1}{4}
Ridicați -\frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-x+\frac{1}{4}=\frac{5}{4}
Adunați 1 cu \frac{1}{4}.
\left(x-\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{5}{4}
Factor x^{2}-x+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{5}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{5}}{2} x-\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{5}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{5}+1}{2} x=\frac{1-\sqrt{5}}{2}
Adunați \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}