Rezolvați pentru x
x=\sqrt{35}+8\approx 13,916079783
x=8-\sqrt{35}\approx 2,083920217
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x^{2}-16x+50=21
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x^{2}-16x+50-21=21-21
Scădeți 21 din ambele părți ale ecuației.
x^{2}-16x+50-21=0
Scăderea 21 din el însuși are ca rezultat 0.
x^{2}-16x+29=0
Scădeți 21 din 50.
x=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{\left(-16\right)^{2}-4\times 29}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -16 și c cu 29 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{256-4\times 29}}{2}
Ridicați -16 la pătrat.
x=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{256-116}}{2}
Înmulțiți -4 cu 29.
x=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{140}}{2}
Adunați 256 cu -116.
x=\frac{-\left(-16\right)±2\sqrt{35}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 140.
x=\frac{16±2\sqrt{35}}{2}
Opusul lui -16 este 16.
x=\frac{2\sqrt{35}+16}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{16±2\sqrt{35}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 16 cu 2\sqrt{35}.
x=\sqrt{35}+8
Împărțiți 16+2\sqrt{35} la 2.
x=\frac{16-2\sqrt{35}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{16±2\sqrt{35}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{35} din 16.
x=8-\sqrt{35}
Împărțiți 16-2\sqrt{35} la 2.
x=\sqrt{35}+8 x=8-\sqrt{35}
Ecuația este rezolvată acum.
x^{2}-16x+50=21
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
x^{2}-16x+50-50=21-50
Scădeți 50 din ambele părți ale ecuației.
x^{2}-16x=21-50
Scăderea 50 din el însuși are ca rezultat 0.
x^{2}-16x=-29
Scădeți 50 din 21.
x^{2}-16x+\left(-8\right)^{2}=-29+\left(-8\right)^{2}
Împărțiți -16, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -8. Apoi, adunați pătratul lui -8 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-16x+64=-29+64
Ridicați -8 la pătrat.
x^{2}-16x+64=35
Adunați -29 cu 64.
\left(x-8\right)^{2}=35
Factor x^{2}-16x+64. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-8\right)^{2}}=\sqrt{35}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-8=\sqrt{35} x-8=-\sqrt{35}
Simplificați.
x=\sqrt{35}+8 x=8-\sqrt{35}
Adunați 8 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}