Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{65} - 1}{2} \approx 3,531128874
x=\frac{-\sqrt{65}-1}{2}\approx -4,531128874
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x^{2}+x-6=10
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x^{2}+x-6-10=10-10
Scădeți 10 din ambele părți ale ecuației.
x^{2}+x-6-10=0
Scăderea 10 din el însuși are ca rezultat 0.
x^{2}+x-16=0
Scădeți 10 din -6.
x=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\left(-16\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu 1 și c cu -16 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-1±\sqrt{1-4\left(-16\right)}}{2}
Ridicați 1 la pătrat.
x=\frac{-1±\sqrt{1+64}}{2}
Înmulțiți -4 cu -16.
x=\frac{-1±\sqrt{65}}{2}
Adunați 1 cu 64.
x=\frac{\sqrt{65}-1}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±\sqrt{65}}{2} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu \sqrt{65}.
x=\frac{-\sqrt{65}-1}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±\sqrt{65}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{65} din -1.
x=\frac{\sqrt{65}-1}{2} x=\frac{-\sqrt{65}-1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
x^{2}+x-6=10
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
x^{2}+x-6-\left(-6\right)=10-\left(-6\right)
Adunați 6 la ambele părți ale ecuației.
x^{2}+x=10-\left(-6\right)
Scăderea -6 din el însuși are ca rezultat 0.
x^{2}+x=16
Scădeți -6 din 10.
x^{2}+x+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}=16+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți 1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=16+\frac{1}{4}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=\frac{65}{4}
Adunați 16 cu \frac{1}{4}.
\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{65}{4}
Factor x^{2}+x+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{65}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{65}}{2} x+\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{65}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{65}-1}{2} x=\frac{-\sqrt{65}-1}{2}
Scădeți \frac{1}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}