Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{26}}{2}-2\approx 0,549509757
x=-\frac{\sqrt{26}}{2}-2\approx -4,549509757
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x=\frac{5}{8+2x}
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2 cu 4+x.
x-\frac{5}{8+2x}=0
Scădeți \frac{5}{8+2x} din ambele părți.
x-\frac{5}{2\left(x+4\right)}=0
Descompuneți în factori 8+2x.
\frac{x\times 2\left(x+4\right)}{2\left(x+4\right)}-\frac{5}{2\left(x+4\right)}=0
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Înmulțiți x cu \frac{2\left(x+4\right)}{2\left(x+4\right)}.
\frac{x\times 2\left(x+4\right)-5}{2\left(x+4\right)}=0
Deoarece \frac{x\times 2\left(x+4\right)}{2\left(x+4\right)} și \frac{5}{2\left(x+4\right)} au același numitor comun, scădeți-le scăzând numărătorii lor.
\frac{2x^{2}+8x-5}{2\left(x+4\right)}=0
Faceți înmulțiri în x\times 2\left(x+4\right)-5.
\frac{2\left(x-\left(-\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)\left(x-\left(\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)}{2\left(x+4\right)}=0
Descompuneți în factori expresiile care nu sunt descompuse deja în \frac{2x^{2}+8x-5}{2\left(x+4\right)}.
\frac{\left(x-\left(-\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)\left(x-\left(\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)}{x+4}=0
Reduceți prin eliminare 2 atât în numărător, cât și în numitor.
\left(x-\left(-\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)\left(x-\left(\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)=0
Variabila x nu poate fi egală cu -4, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x+4.
\left(x+\frac{1}{2}\sqrt{26}+2\right)\left(x-\left(\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)=0
Pentru a găsi opusul lui -\frac{1}{2}\sqrt{26}-2, găsiți opusul fiecărui termen.
\left(x+\frac{1}{2}\sqrt{26}+2\right)\left(x-\frac{1}{2}\sqrt{26}+2\right)=0
Pentru a găsi opusul lui \frac{1}{2}\sqrt{26}-2, găsiți opusul fiecărui termen.
x^{2}+4x-\frac{1}{4}\left(\sqrt{26}\right)^{2}+4=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+\frac{1}{2}\sqrt{26}+2 cu x-\frac{1}{2}\sqrt{26}+2 și a combina termenii similari.
x^{2}+4x-\frac{1}{4}\times 26+4=0
Pătratul lui \sqrt{26} este 26.
x^{2}+4x-\frac{13}{2}+4=0
Înmulțiți -\frac{1}{4} cu 26 pentru a obține -\frac{13}{2}.
x^{2}+4x-\frac{5}{2}=0
Adunați -\frac{13}{2} și 4 pentru a obține -\frac{5}{2}.
x=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\left(-\frac{5}{2}\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu 4 și c cu -\frac{5}{2} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-4±\sqrt{16-4\left(-\frac{5}{2}\right)}}{2}
Ridicați 4 la pătrat.
x=\frac{-4±\sqrt{16+10}}{2}
Înmulțiți -4 cu -\frac{5}{2}.
x=\frac{-4±\sqrt{26}}{2}
Adunați 16 cu 10.
x=\frac{\sqrt{26}-4}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-4±\sqrt{26}}{2} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu \sqrt{26}.
x=\frac{\sqrt{26}}{2}-2
Împărțiți -4+\sqrt{26} la 2.
x=\frac{-\sqrt{26}-4}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-4±\sqrt{26}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{26} din -4.
x=-\frac{\sqrt{26}}{2}-2
Împărțiți -4-\sqrt{26} la 2.
x=\frac{\sqrt{26}}{2}-2 x=-\frac{\sqrt{26}}{2}-2
Ecuația este rezolvată acum.
x=\frac{5}{8+2x}
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2 cu 4+x.
x-\frac{5}{8+2x}=0
Scădeți \frac{5}{8+2x} din ambele părți.
x-\frac{5}{2\left(x+4\right)}=0
Descompuneți în factori 8+2x.
\frac{x\times 2\left(x+4\right)}{2\left(x+4\right)}-\frac{5}{2\left(x+4\right)}=0
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Înmulțiți x cu \frac{2\left(x+4\right)}{2\left(x+4\right)}.
\frac{x\times 2\left(x+4\right)-5}{2\left(x+4\right)}=0
Deoarece \frac{x\times 2\left(x+4\right)}{2\left(x+4\right)} și \frac{5}{2\left(x+4\right)} au același numitor comun, scădeți-le scăzând numărătorii lor.
\frac{2x^{2}+8x-5}{2\left(x+4\right)}=0
Faceți înmulțiri în x\times 2\left(x+4\right)-5.
\frac{2\left(x-\left(-\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)\left(x-\left(\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)}{2\left(x+4\right)}=0
Descompuneți în factori expresiile care nu sunt descompuse deja în \frac{2x^{2}+8x-5}{2\left(x+4\right)}.
\frac{\left(x-\left(-\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)\left(x-\left(\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)}{x+4}=0
Reduceți prin eliminare 2 atât în numărător, cât și în numitor.
\left(x-\left(-\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)\left(x-\left(\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)=0
Variabila x nu poate fi egală cu -4, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x+4.
\left(x+\frac{1}{2}\sqrt{26}+2\right)\left(x-\left(\frac{1}{2}\sqrt{26}-2\right)\right)=0
Pentru a găsi opusul lui -\frac{1}{2}\sqrt{26}-2, găsiți opusul fiecărui termen.
\left(x+\frac{1}{2}\sqrt{26}+2\right)\left(x-\frac{1}{2}\sqrt{26}+2\right)=0
Pentru a găsi opusul lui \frac{1}{2}\sqrt{26}-2, găsiți opusul fiecărui termen.
x^{2}+4x-\frac{1}{4}\left(\sqrt{26}\right)^{2}+4=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+\frac{1}{2}\sqrt{26}+2 cu x-\frac{1}{2}\sqrt{26}+2 și a combina termenii similari.
x^{2}+4x-\frac{1}{4}\times 26+4=0
Pătratul lui \sqrt{26} este 26.
x^{2}+4x-\frac{13}{2}+4=0
Înmulțiți -\frac{1}{4} cu 26 pentru a obține -\frac{13}{2}.
x^{2}+4x-\frac{5}{2}=0
Adunați -\frac{13}{2} și 4 pentru a obține -\frac{5}{2}.
x^{2}+4x=\frac{5}{2}
Adăugați \frac{5}{2} la ambele părți. Orice număr plus zero este egal cu el însuși.
x^{2}+4x+2^{2}=\frac{5}{2}+2^{2}
Împărțiți 4, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 2. Apoi, adunați pătratul lui 2 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+4x+4=\frac{5}{2}+4
Ridicați 2 la pătrat.
x^{2}+4x+4=\frac{13}{2}
Adunați \frac{5}{2} cu 4.
\left(x+2\right)^{2}=\frac{13}{2}
Factor x^{2}+4x+4. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+2\right)^{2}}=\sqrt{\frac{13}{2}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+2=\frac{\sqrt{26}}{2} x+2=-\frac{\sqrt{26}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{26}}{2}-2 x=-\frac{\sqrt{26}}{2}-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}