Rezolvați pentru x
x=7\sqrt{51}+50\approx 99,989999
x=50-7\sqrt{51}\approx 0,010001
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
xx+1=100x
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x.
x^{2}+1=100x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
x^{2}+1-100x=0
Scădeți 100x din ambele părți.
x^{2}-100x+1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-100\right)±\sqrt{\left(-100\right)^{2}-4}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -100 și c cu 1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-100\right)±\sqrt{10000-4}}{2}
Ridicați -100 la pătrat.
x=\frac{-\left(-100\right)±\sqrt{9996}}{2}
Adunați 10000 cu -4.
x=\frac{-\left(-100\right)±14\sqrt{51}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 9996.
x=\frac{100±14\sqrt{51}}{2}
Opusul lui -100 este 100.
x=\frac{14\sqrt{51}+100}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{100±14\sqrt{51}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 100 cu 14\sqrt{51}.
x=7\sqrt{51}+50
Împărțiți 100+14\sqrt{51} la 2.
x=\frac{100-14\sqrt{51}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{100±14\sqrt{51}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 14\sqrt{51} din 100.
x=50-7\sqrt{51}
Împărțiți 100-14\sqrt{51} la 2.
x=7\sqrt{51}+50 x=50-7\sqrt{51}
Ecuația este rezolvată acum.
xx+1=100x
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x.
x^{2}+1=100x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
x^{2}+1-100x=0
Scădeți 100x din ambele părți.
x^{2}-100x=-1
Scădeți 1 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
x^{2}-100x+\left(-50\right)^{2}=-1+\left(-50\right)^{2}
Împărțiți -100, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -50. Apoi, adunați pătratul lui -50 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-100x+2500=-1+2500
Ridicați -50 la pătrat.
x^{2}-100x+2500=2499
Adunați -1 cu 2500.
\left(x-50\right)^{2}=2499
Factor x^{2}-100x+2500. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-50\right)^{2}}=\sqrt{2499}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-50=7\sqrt{51} x-50=-7\sqrt{51}
Simplificați.
x=7\sqrt{51}+50 x=50-7\sqrt{51}
Adunați 50 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}