Rezolvați pentru w
w=-39
w=0
Partajați
Copiat în clipboard
w\left(w+39\right)=0
Scoateți factorul comun w.
w=0 w=-39
Pentru a găsi soluții de ecuații, rezolvați w=0 și w+39=0.
w^{2}+39w=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
w=\frac{-39±\sqrt{39^{2}}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu 39 și c cu 0 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
w=\frac{-39±39}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 39^{2}.
w=\frac{0}{2}
Acum rezolvați ecuația w=\frac{-39±39}{2} atunci când ± este plus. Adunați -39 cu 39.
w=0
Împărțiți 0 la 2.
w=-\frac{78}{2}
Acum rezolvați ecuația w=\frac{-39±39}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 39 din -39.
w=-39
Împărțiți -78 la 2.
w=0 w=-39
Ecuația este rezolvată acum.
w^{2}+39w=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
w^{2}+39w+\left(\frac{39}{2}\right)^{2}=\left(\frac{39}{2}\right)^{2}
Împărțiți 39, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{39}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{39}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
w^{2}+39w+\frac{1521}{4}=\frac{1521}{4}
Ridicați \frac{39}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
\left(w+\frac{39}{2}\right)^{2}=\frac{1521}{4}
Factor w^{2}+39w+\frac{1521}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(w+\frac{39}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{1521}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
w+\frac{39}{2}=\frac{39}{2} w+\frac{39}{2}=-\frac{39}{2}
Simplificați.
w=0 w=-39
Scădeți \frac{39}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}