Rezolvați pentru t (complex solution)
t=\sqrt{6}-2\approx 0,449489743
t=-\left(\sqrt{6}+2\right)\approx -4,449489743
Rezolvați pentru t
t=\sqrt{6}-2\approx 0,449489743
t=-\sqrt{6}-2\approx -4,449489743
Partajați
Copiat în clipboard
t^{2}+4t+1=3
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
t^{2}+4t+1-3=3-3
Scădeți 3 din ambele părți ale ecuației.
t^{2}+4t+1-3=0
Scăderea 3 din el însuși are ca rezultat 0.
t^{2}+4t-2=0
Scădeți 3 din 1.
t=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\left(-2\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu 4 și c cu -2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
t=\frac{-4±\sqrt{16-4\left(-2\right)}}{2}
Ridicați 4 la pătrat.
t=\frac{-4±\sqrt{16+8}}{2}
Înmulțiți -4 cu -2.
t=\frac{-4±\sqrt{24}}{2}
Adunați 16 cu 8.
t=\frac{-4±2\sqrt{6}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 24.
t=\frac{2\sqrt{6}-4}{2}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-4±2\sqrt{6}}{2} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 2\sqrt{6}.
t=\sqrt{6}-2
Împărțiți -4+2\sqrt{6} la 2.
t=\frac{-2\sqrt{6}-4}{2}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-4±2\sqrt{6}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{6} din -4.
t=-\sqrt{6}-2
Împărțiți -4-2\sqrt{6} la 2.
t=\sqrt{6}-2 t=-\sqrt{6}-2
Ecuația este rezolvată acum.
t^{2}+4t+1=3
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
t^{2}+4t+1-1=3-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
t^{2}+4t=3-1
Scăderea 1 din el însuși are ca rezultat 0.
t^{2}+4t=2
Scădeți 1 din 3.
t^{2}+4t+2^{2}=2+2^{2}
Împărțiți 4, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 2. Apoi, adunați pătratul lui 2 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
t^{2}+4t+4=2+4
Ridicați 2 la pătrat.
t^{2}+4t+4=6
Adunați 2 cu 4.
\left(t+2\right)^{2}=6
Factor t^{2}+4t+4. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(t+2\right)^{2}}=\sqrt{6}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
t+2=\sqrt{6} t+2=-\sqrt{6}
Simplificați.
t=\sqrt{6}-2 t=-\sqrt{6}-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
t^{2}+4t+1=3
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
t^{2}+4t+1-3=3-3
Scădeți 3 din ambele părți ale ecuației.
t^{2}+4t+1-3=0
Scăderea 3 din el însuși are ca rezultat 0.
t^{2}+4t-2=0
Scădeți 3 din 1.
t=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\left(-2\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu 4 și c cu -2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
t=\frac{-4±\sqrt{16-4\left(-2\right)}}{2}
Ridicați 4 la pătrat.
t=\frac{-4±\sqrt{16+8}}{2}
Înmulțiți -4 cu -2.
t=\frac{-4±\sqrt{24}}{2}
Adunați 16 cu 8.
t=\frac{-4±2\sqrt{6}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 24.
t=\frac{2\sqrt{6}-4}{2}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-4±2\sqrt{6}}{2} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 2\sqrt{6}.
t=\sqrt{6}-2
Împărțiți -4+2\sqrt{6} la 2.
t=\frac{-2\sqrt{6}-4}{2}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-4±2\sqrt{6}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{6} din -4.
t=-\sqrt{6}-2
Împărțiți -4-2\sqrt{6} la 2.
t=\sqrt{6}-2 t=-\sqrt{6}-2
Ecuația este rezolvată acum.
t^{2}+4t+1=3
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
t^{2}+4t+1-1=3-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
t^{2}+4t=3-1
Scăderea 1 din el însuși are ca rezultat 0.
t^{2}+4t=2
Scădeți 1 din 3.
t^{2}+4t+2^{2}=2+2^{2}
Împărțiți 4, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 2. Apoi, adunați pătratul lui 2 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
t^{2}+4t+4=2+4
Ridicați 2 la pătrat.
t^{2}+4t+4=6
Adunați 2 cu 4.
\left(t+2\right)^{2}=6
Factor t^{2}+4t+4. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(t+2\right)^{2}}=\sqrt{6}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
t+2=\sqrt{6} t+2=-\sqrt{6}
Simplificați.
t=\sqrt{6}-2 t=-\sqrt{6}-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}