Rezolvați pentru p
p=-2
p=4
Partajați
Copiat în clipboard
\left(p-3\right)p+\left(p-3\right)\times 2=p+2
Variabila p nu poate fi egală cu 3, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu p-3.
p^{2}-3p+\left(p-3\right)\times 2=p+2
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p-3 cu p.
p^{2}-3p+2p-6=p+2
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p-3 cu 2.
p^{2}-p-6=p+2
Combinați -3p cu 2p pentru a obține -p.
p^{2}-p-6-p=2
Scădeți p din ambele părți.
p^{2}-2p-6=2
Combinați -p cu -p pentru a obține -2p.
p^{2}-2p-6-2=0
Scădeți 2 din ambele părți.
p^{2}-2p-8=0
Scădeți 2 din -6 pentru a obține -8.
p=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\left(-8\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -2 și c cu -8 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
p=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-4\left(-8\right)}}{2}
Ridicați -2 la pătrat.
p=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4+32}}{2}
Înmulțiți -4 cu -8.
p=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{36}}{2}
Adunați 4 cu 32.
p=\frac{-\left(-2\right)±6}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 36.
p=\frac{2±6}{2}
Opusul lui -2 este 2.
p=\frac{8}{2}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{2±6}{2} atunci când ± este plus. Adunați 2 cu 6.
p=4
Împărțiți 8 la 2.
p=-\frac{4}{2}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{2±6}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 6 din 2.
p=-2
Împărțiți -4 la 2.
p=4 p=-2
Ecuația este rezolvată acum.
\left(p-3\right)p+\left(p-3\right)\times 2=p+2
Variabila p nu poate fi egală cu 3, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu p-3.
p^{2}-3p+\left(p-3\right)\times 2=p+2
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p-3 cu p.
p^{2}-3p+2p-6=p+2
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p-3 cu 2.
p^{2}-p-6=p+2
Combinați -3p cu 2p pentru a obține -p.
p^{2}-p-6-p=2
Scădeți p din ambele părți.
p^{2}-2p-6=2
Combinați -p cu -p pentru a obține -2p.
p^{2}-2p=2+6
Adăugați 6 la ambele părți.
p^{2}-2p=8
Adunați 2 și 6 pentru a obține 8.
p^{2}-2p+1=8+1
Împărțiți -2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -1. Apoi, adunați pătratul lui -1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
p^{2}-2p+1=9
Adunați 8 cu 1.
\left(p-1\right)^{2}=9
Factor p^{2}-2p+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(p-1\right)^{2}}=\sqrt{9}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
p-1=3 p-1=-3
Simplificați.
p=4 p=-2
Adunați 1 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}