Descompunere în factori
\left(k-15\right)\left(k+12\right)
Evaluați
\left(k-15\right)\left(k+12\right)
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=-3 ab=1\left(-180\right)=-180
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca k^{2}+ak+bk-180. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
1,-180 2,-90 3,-60 4,-45 5,-36 6,-30 9,-20 10,-18 12,-15
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este negativ, numărul negativ are o valoare absolută mai mare decât valoarea pozitivă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -180.
1-180=-179 2-90=-88 3-60=-57 4-45=-41 5-36=-31 6-30=-24 9-20=-11 10-18=-8 12-15=-3
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-15 b=12
Soluția este perechea care dă suma de -3.
\left(k^{2}-15k\right)+\left(12k-180\right)
Rescrieți k^{2}-3k-180 ca \left(k^{2}-15k\right)+\left(12k-180\right).
k\left(k-15\right)+12\left(k-15\right)
Factor k în primul și 12 în al doilea grup.
\left(k-15\right)\left(k+12\right)
Scoateți termenul comun k-15 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
k^{2}-3k-180=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
k=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{\left(-3\right)^{2}-4\left(-180\right)}}{2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
k=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-4\left(-180\right)}}{2}
Ridicați -3 la pătrat.
k=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9+720}}{2}
Înmulțiți -4 cu -180.
k=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{729}}{2}
Adunați 9 cu 720.
k=\frac{-\left(-3\right)±27}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 729.
k=\frac{3±27}{2}
Opusul lui -3 este 3.
k=\frac{30}{2}
Acum rezolvați ecuația k=\frac{3±27}{2} atunci când ± este plus. Adunați 3 cu 27.
k=15
Împărțiți 30 la 2.
k=-\frac{24}{2}
Acum rezolvați ecuația k=\frac{3±27}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 27 din 3.
k=-12
Împărțiți -24 la 2.
k^{2}-3k-180=\left(k-15\right)\left(k-\left(-12\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu 15 și x_{2} cu -12.
k^{2}-3k-180=\left(k-15\right)\left(k+12\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}