Descompunere în factori
\left(x+1\right)\left(2x+1\right)
Evaluați
\left(x+1\right)\left(2x+1\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=3 ab=2\times 1=2
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 2x^{2}+ax+bx+1. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
a=1 b=2
Deoarece ab este pozitiv, a și b au același semn. Deoarece a+b este pozitiv, a și b sunt ambele pozitive. Singura astfel de pereche este soluția de sistem.
\left(2x^{2}+x\right)+\left(2x+1\right)
Rescrieți 2x^{2}+3x+1 ca \left(2x^{2}+x\right)+\left(2x+1\right).
x\left(2x+1\right)+2x+1
Scoateți factorul comun x din 2x^{2}+x.
\left(2x+1\right)\left(x+1\right)
Scoateți termenul comun 2x+1 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
2x^{2}+3x+1=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-3±\sqrt{3^{2}-4\times 2}}{2\times 2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-3±\sqrt{9-4\times 2}}{2\times 2}
Ridicați 3 la pătrat.
x=\frac{-3±\sqrt{9-8}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
x=\frac{-3±\sqrt{1}}{2\times 2}
Adunați 9 cu -8.
x=\frac{-3±1}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 1.
x=\frac{-3±1}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
x=-\frac{2}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±1}{4} atunci când ± este plus. Adunați -3 cu 1.
x=-\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{-2}{4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=-\frac{4}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±1}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 1 din -3.
x=-1
Împărțiți -4 la 4.
2x^{2}+3x+1=2\left(x-\left(-\frac{1}{2}\right)\right)\left(x-\left(-1\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu -\frac{1}{2} și x_{2} cu -1.
2x^{2}+3x+1=2\left(x+\frac{1}{2}\right)\left(x+1\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
2x^{2}+3x+1=2\times \frac{2x+1}{2}\left(x+1\right)
Adunați \frac{1}{2} cu x găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
2x^{2}+3x+1=\left(2x+1\right)\left(x+1\right)
Simplificați cu 2, cel mai mare factor comun din 2 și 2.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}