Descompunere în factori
\left(3x-1\right)\left(x+1\right)
Evaluați
\left(3x-1\right)\left(x+1\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=2 ab=3\left(-1\right)=-3
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 3x^{2}+ax+bx-1. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
a=-1 b=3
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Singura astfel de pereche este soluția de sistem.
\left(3x^{2}-x\right)+\left(3x-1\right)
Rescrieți 3x^{2}+2x-1 ca \left(3x^{2}-x\right)+\left(3x-1\right).
x\left(3x-1\right)+3x-1
Scoateți factorul comun x din 3x^{2}-x.
\left(3x-1\right)\left(x+1\right)
Scoateți termenul comun 3x-1 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
3x^{2}+2x-1=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\times 3\left(-1\right)}}{2\times 3}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-2±\sqrt{4-4\times 3\left(-1\right)}}{2\times 3}
Ridicați 2 la pătrat.
x=\frac{-2±\sqrt{4-12\left(-1\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-2±\sqrt{4+12}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -1.
x=\frac{-2±\sqrt{16}}{2\times 3}
Adunați 4 cu 12.
x=\frac{-2±4}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru 16.
x=\frac{-2±4}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{2}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±4}{6} atunci când ± este plus. Adunați -2 cu 4.
x=\frac{1}{3}
Reduceți fracția \frac{2}{6} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=-\frac{6}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±4}{6} atunci când ± este minus. Scădeți 4 din -2.
x=-1
Împărțiți -6 la 6.
3x^{2}+2x-1=3\left(x-\frac{1}{3}\right)\left(x-\left(-1\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu \frac{1}{3} și x_{2} cu -1.
3x^{2}+2x-1=3\left(x-\frac{1}{3}\right)\left(x+1\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
3x^{2}+2x-1=3\times \frac{3x-1}{3}\left(x+1\right)
Scădeți \frac{1}{3} din x găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
3x^{2}+2x-1=\left(3x-1\right)\left(x+1\right)
Simplificați cu 3, cel mai mare factor comun din 3 și 3.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}