Descompunere în factori
-\left(x-3\right)\left(x+1\right)
Evaluați
-\left(x-3\right)\left(x+1\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-x^{2}+2x+3
Rearanjați polinomul pentru a-l pune în formă standard. Plasați termenii în ordine de la cel mai mare la puterea minimă.
a+b=2 ab=-3=-3
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca -x^{2}+ax+bx+3. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
a=3 b=-1
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Singura astfel de pereche este soluția de sistem.
\left(-x^{2}+3x\right)+\left(-x+3\right)
Rescrieți -x^{2}+2x+3 ca \left(-x^{2}+3x\right)+\left(-x+3\right).
-x\left(x-3\right)-\left(x-3\right)
Factor -x în primul și -1 în al doilea grup.
\left(x-3\right)\left(-x-1\right)
Scoateți termenul comun x-3 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
-x^{2}+2x+3=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\left(-1\right)\times 3}}{2\left(-1\right)}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-2±\sqrt{4-4\left(-1\right)\times 3}}{2\left(-1\right)}
Ridicați 2 la pătrat.
x=\frac{-2±\sqrt{4+4\times 3}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-2±\sqrt{4+12}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu 3.
x=\frac{-2±\sqrt{16}}{2\left(-1\right)}
Adunați 4 cu 12.
x=\frac{-2±4}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 16.
x=\frac{-2±4}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{2}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±4}{-2} atunci când ± este plus. Adunați -2 cu 4.
x=-1
Împărțiți 2 la -2.
x=-\frac{6}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±4}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți 4 din -2.
x=3
Împărțiți -6 la -2.
-x^{2}+2x+3=-\left(x-\left(-1\right)\right)\left(x-3\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu -1 și x_{2} cu 3.
-x^{2}+2x+3=-\left(x+1\right)\left(x-3\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}