Descompunere în factori
-\left(x-\left(2-\sqrt{5}\right)\right)\left(x-\left(\sqrt{5}+2\right)\right)
Evaluați
1+4x-x^{2}
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-x^{2}+4x+1=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\left(-1\right)}}{2\left(-1\right)}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-4±\sqrt{16-4\left(-1\right)}}{2\left(-1\right)}
Ridicați 4 la pătrat.
x=\frac{-4±\sqrt{16+4}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-4±\sqrt{20}}{2\left(-1\right)}
Adunați 16 cu 4.
x=\frac{-4±2\sqrt{5}}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 20.
x=\frac{-4±2\sqrt{5}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{2\sqrt{5}-4}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-4±2\sqrt{5}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 2\sqrt{5}.
x=2-\sqrt{5}
Împărțiți -4+2\sqrt{5} la -2.
x=\frac{-2\sqrt{5}-4}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-4±2\sqrt{5}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{5} din -4.
x=\sqrt{5}+2
Împărțiți -4-2\sqrt{5} la -2.
-x^{2}+4x+1=-\left(x-\left(2-\sqrt{5}\right)\right)\left(x-\left(\sqrt{5}+2\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu 2-\sqrt{5} și x_{2} cu 2+\sqrt{5}.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}