Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{17}-3}{4}\approx 0,280776406
x=\frac{-\sqrt{17}-3}{4}\approx -1,780776406
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
1=x\left(2x+3\right)
Variabila x nu poate fi egală cu -\frac{3}{2}, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 2x+3.
1=2x^{2}+3x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu 2x+3.
2x^{2}+3x=1
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
2x^{2}+3x-1=0
Scădeți 1 din ambele părți.
x=\frac{-3±\sqrt{3^{2}-4\times 2\left(-1\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu 3 și c cu -1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-3±\sqrt{9-4\times 2\left(-1\right)}}{2\times 2}
Ridicați 3 la pătrat.
x=\frac{-3±\sqrt{9-8\left(-1\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
x=\frac{-3±\sqrt{9+8}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -1.
x=\frac{-3±\sqrt{17}}{2\times 2}
Adunați 9 cu 8.
x=\frac{-3±\sqrt{17}}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
x=\frac{\sqrt{17}-3}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±\sqrt{17}}{4} atunci când ± este plus. Adunați -3 cu \sqrt{17}.
x=\frac{-\sqrt{17}-3}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±\sqrt{17}}{4} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{17} din -3.
x=\frac{\sqrt{17}-3}{4} x=\frac{-\sqrt{17}-3}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
1=x\left(2x+3\right)
Variabila x nu poate fi egală cu -\frac{3}{2}, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 2x+3.
1=2x^{2}+3x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu 2x+3.
2x^{2}+3x=1
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
\frac{2x^{2}+3x}{2}=\frac{1}{2}
Se împart ambele părți la 2.
x^{2}+\frac{3}{2}x=\frac{1}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
x^{2}+\frac{3}{2}x+\left(\frac{3}{4}\right)^{2}=\frac{1}{2}+\left(\frac{3}{4}\right)^{2}
Împărțiți \frac{3}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{3}{4}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{3}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{3}{2}x+\frac{9}{16}=\frac{1}{2}+\frac{9}{16}
Ridicați \frac{3}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{3}{2}x+\frac{9}{16}=\frac{17}{16}
Adunați \frac{1}{2} cu \frac{9}{16} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{3}{4}\right)^{2}=\frac{17}{16}
Factor x^{2}+\frac{3}{2}x+\frac{9}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{3}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{17}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{3}{4}=\frac{\sqrt{17}}{4} x+\frac{3}{4}=-\frac{\sqrt{17}}{4}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{17}-3}{4} x=\frac{-\sqrt{17}-3}{4}
Scădeți \frac{3}{4} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}