Descompunere în factori
\left(b+1\right)\left(b+3\right)
Evaluați
\left(b+1\right)\left(b+3\right)
Partajați
Copiat în clipboard
p+q=4 pq=1\times 3=3
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca b^{2}+pb+qb+3. Pentru a găsi p și q, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
p=1 q=3
Deoarece pq este pozitiv, p și q au același semn. Deoarece p+q este pozitiv, p și q sunt ambele pozitive. Singura astfel de pereche este soluția de sistem.
\left(b^{2}+b\right)+\left(3b+3\right)
Rescrieți b^{2}+4b+3 ca \left(b^{2}+b\right)+\left(3b+3\right).
b\left(b+1\right)+3\left(b+1\right)
Factor b în primul și 3 în al doilea grup.
\left(b+1\right)\left(b+3\right)
Scoateți termenul comun b+1 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
b^{2}+4b+3=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
b=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\times 3}}{2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
b=\frac{-4±\sqrt{16-4\times 3}}{2}
Ridicați 4 la pătrat.
b=\frac{-4±\sqrt{16-12}}{2}
Înmulțiți -4 cu 3.
b=\frac{-4±\sqrt{4}}{2}
Adunați 16 cu -12.
b=\frac{-4±2}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 4.
b=-\frac{2}{2}
Acum rezolvați ecuația b=\frac{-4±2}{2} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 2.
b=-1
Împărțiți -2 la 2.
b=-\frac{6}{2}
Acum rezolvați ecuația b=\frac{-4±2}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2 din -4.
b=-3
Împărțiți -6 la 2.
b^{2}+4b+3=\left(b-\left(-1\right)\right)\left(b-\left(-3\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu -1 și x_{2} cu -3.
b^{2}+4b+3=\left(b+1\right)\left(b+3\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}