Rezolvați pentru a
a = \frac{\sqrt{29} - 1}{2} \approx 2,192582404
a=\frac{-\sqrt{29}-1}{2}\approx -3,192582404
Partajați
Copiat în clipboard
a^{2}+a=7
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
a^{2}+a-7=7-7
Scădeți 7 din ambele părți ale ecuației.
a^{2}+a-7=0
Scăderea 7 din el însuși are ca rezultat 0.
a=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\left(-7\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu 1 și c cu -7 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
a=\frac{-1±\sqrt{1-4\left(-7\right)}}{2}
Ridicați 1 la pătrat.
a=\frac{-1±\sqrt{1+28}}{2}
Înmulțiți -4 cu -7.
a=\frac{-1±\sqrt{29}}{2}
Adunați 1 cu 28.
a=\frac{\sqrt{29}-1}{2}
Acum rezolvați ecuația a=\frac{-1±\sqrt{29}}{2} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu \sqrt{29}.
a=\frac{-\sqrt{29}-1}{2}
Acum rezolvați ecuația a=\frac{-1±\sqrt{29}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{29} din -1.
a=\frac{\sqrt{29}-1}{2} a=\frac{-\sqrt{29}-1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
a^{2}+a=7
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
a^{2}+a+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}=7+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți 1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
a^{2}+a+\frac{1}{4}=7+\frac{1}{4}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
a^{2}+a+\frac{1}{4}=\frac{29}{4}
Adunați 7 cu \frac{1}{4}.
\left(a+\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{29}{4}
Factor a^{2}+a+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(a+\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{29}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
a+\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{29}}{2} a+\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{29}}{2}
Simplificați.
a=\frac{\sqrt{29}-1}{2} a=\frac{-\sqrt{29}-1}{2}
Scădeți \frac{1}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}