Rezolvați pentru L
L = \frac{\sqrt{5} + 3}{2} \approx 2,618033989
L=\frac{3-\sqrt{5}}{2}\approx 0,381966011
Partajați
Copiat în clipboard
LL+1=3L
Variabila L nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu L.
L^{2}+1=3L
Înmulțiți L cu L pentru a obține L^{2}.
L^{2}+1-3L=0
Scădeți 3L din ambele părți.
L^{2}-3L+1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
L=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{\left(-3\right)^{2}-4}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -3 și c cu 1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
L=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-4}}{2}
Ridicați -3 la pătrat.
L=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{5}}{2}
Adunați 9 cu -4.
L=\frac{3±\sqrt{5}}{2}
Opusul lui -3 este 3.
L=\frac{\sqrt{5}+3}{2}
Acum rezolvați ecuația L=\frac{3±\sqrt{5}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 3 cu \sqrt{5}.
L=\frac{3-\sqrt{5}}{2}
Acum rezolvați ecuația L=\frac{3±\sqrt{5}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{5} din 3.
L=\frac{\sqrt{5}+3}{2} L=\frac{3-\sqrt{5}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
LL+1=3L
Variabila L nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu L.
L^{2}+1=3L
Înmulțiți L cu L pentru a obține L^{2}.
L^{2}+1-3L=0
Scădeți 3L din ambele părți.
L^{2}-3L=-1
Scădeți 1 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
L^{2}-3L+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}=-1+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}
Împărțiți -3, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{3}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
L^{2}-3L+\frac{9}{4}=-1+\frac{9}{4}
Ridicați -\frac{3}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
L^{2}-3L+\frac{9}{4}=\frac{5}{4}
Adunați -1 cu \frac{9}{4}.
\left(L-\frac{3}{2}\right)^{2}=\frac{5}{4}
Factor L^{2}-3L+\frac{9}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(L-\frac{3}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{5}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
L-\frac{3}{2}=\frac{\sqrt{5}}{2} L-\frac{3}{2}=-\frac{\sqrt{5}}{2}
Simplificați.
L=\frac{\sqrt{5}+3}{2} L=\frac{3-\sqrt{5}}{2}
Adunați \frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}