Descompunere în factori
\left(2x-5\right)\left(x+3\right)
Evaluați
\left(2x-5\right)\left(x+3\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=1 ab=2\left(-15\right)=-30
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 2x^{2}+ax+bx-15. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,30 -2,15 -3,10 -5,6
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -30.
-1+30=29 -2+15=13 -3+10=7 -5+6=1
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-5 b=6
Soluția este perechea care dă suma de 1.
\left(2x^{2}-5x\right)+\left(6x-15\right)
Rescrieți 2x^{2}+x-15 ca \left(2x^{2}-5x\right)+\left(6x-15\right).
x\left(2x-5\right)+3\left(2x-5\right)
Factor x în primul și 3 în al doilea grup.
\left(2x-5\right)\left(x+3\right)
Scoateți termenul comun 2x-5 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
2x^{2}+x-15=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times 2\left(-15\right)}}{2\times 2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-1±\sqrt{1-4\times 2\left(-15\right)}}{2\times 2}
Ridicați 1 la pătrat.
x=\frac{-1±\sqrt{1-8\left(-15\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
x=\frac{-1±\sqrt{1+120}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -15.
x=\frac{-1±\sqrt{121}}{2\times 2}
Adunați 1 cu 120.
x=\frac{-1±11}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 121.
x=\frac{-1±11}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
x=\frac{10}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±11}{4} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu 11.
x=\frac{5}{2}
Reduceți fracția \frac{10}{4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=-\frac{12}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±11}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 11 din -1.
x=-3
Împărțiți -12 la 4.
2x^{2}+x-15=2\left(x-\frac{5}{2}\right)\left(x-\left(-3\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu \frac{5}{2} și x_{2} cu -3.
2x^{2}+x-15=2\left(x-\frac{5}{2}\right)\left(x+3\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
2x^{2}+x-15=2\times \frac{2x-5}{2}\left(x+3\right)
Scădeți \frac{5}{2} din x găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
2x^{2}+x-15=\left(2x-5\right)\left(x+3\right)
Simplificați cu 2, cel mai mare factor comun din 2 și 2.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}