Rezolvați pentru q
q=\frac{\sqrt{13}+7}{18}\approx 0,589197293
q=\frac{7-\sqrt{13}}{18}\approx 0,188580485
Partajați
Copiat în clipboard
9q^{2}-7q+1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
q=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{\left(-7\right)^{2}-4\times 9}}{2\times 9}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 9, b cu -7 și c cu 1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
q=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{49-4\times 9}}{2\times 9}
Ridicați -7 la pătrat.
q=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{49-36}}{2\times 9}
Înmulțiți -4 cu 9.
q=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{13}}{2\times 9}
Adunați 49 cu -36.
q=\frac{7±\sqrt{13}}{2\times 9}
Opusul lui -7 este 7.
q=\frac{7±\sqrt{13}}{18}
Înmulțiți 2 cu 9.
q=\frac{\sqrt{13}+7}{18}
Acum rezolvați ecuația q=\frac{7±\sqrt{13}}{18} atunci când ± este plus. Adunați 7 cu \sqrt{13}.
q=\frac{7-\sqrt{13}}{18}
Acum rezolvați ecuația q=\frac{7±\sqrt{13}}{18} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{13} din 7.
q=\frac{\sqrt{13}+7}{18} q=\frac{7-\sqrt{13}}{18}
Ecuația este rezolvată acum.
9q^{2}-7q+1=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
9q^{2}-7q+1-1=-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
9q^{2}-7q=-1
Scăderea 1 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{9q^{2}-7q}{9}=-\frac{1}{9}
Se împart ambele părți la 9.
q^{2}-\frac{7}{9}q=-\frac{1}{9}
Împărțirea la 9 anulează înmulțirea cu 9.
q^{2}-\frac{7}{9}q+\left(-\frac{7}{18}\right)^{2}=-\frac{1}{9}+\left(-\frac{7}{18}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{7}{9}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{7}{18}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{7}{18} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
q^{2}-\frac{7}{9}q+\frac{49}{324}=-\frac{1}{9}+\frac{49}{324}
Ridicați -\frac{7}{18} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
q^{2}-\frac{7}{9}q+\frac{49}{324}=\frac{13}{324}
Adunați -\frac{1}{9} cu \frac{49}{324} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(q-\frac{7}{18}\right)^{2}=\frac{13}{324}
Factor q^{2}-\frac{7}{9}q+\frac{49}{324}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(q-\frac{7}{18}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{13}{324}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
q-\frac{7}{18}=\frac{\sqrt{13}}{18} q-\frac{7}{18}=-\frac{\sqrt{13}}{18}
Simplificați.
q=\frac{\sqrt{13}+7}{18} q=\frac{7-\sqrt{13}}{18}
Adunați \frac{7}{18} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}