Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{97}-1}{16}\approx 0,553053613
x=\frac{-\sqrt{97}-1}{16}\approx -0,678053613
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
8x^{2}+x-3=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times 8\left(-3\right)}}{2\times 8}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 8, b cu 1 și c cu -3 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-1±\sqrt{1-4\times 8\left(-3\right)}}{2\times 8}
Ridicați 1 la pătrat.
x=\frac{-1±\sqrt{1-32\left(-3\right)}}{2\times 8}
Înmulțiți -4 cu 8.
x=\frac{-1±\sqrt{1+96}}{2\times 8}
Înmulțiți -32 cu -3.
x=\frac{-1±\sqrt{97}}{2\times 8}
Adunați 1 cu 96.
x=\frac{-1±\sqrt{97}}{16}
Înmulțiți 2 cu 8.
x=\frac{\sqrt{97}-1}{16}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±\sqrt{97}}{16} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu \sqrt{97}.
x=\frac{-\sqrt{97}-1}{16}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±\sqrt{97}}{16} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{97} din -1.
x=\frac{\sqrt{97}-1}{16} x=\frac{-\sqrt{97}-1}{16}
Ecuația este rezolvată acum.
8x^{2}+x-3=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
8x^{2}+x-3-\left(-3\right)=-\left(-3\right)
Adunați 3 la ambele părți ale ecuației.
8x^{2}+x=-\left(-3\right)
Scăderea -3 din el însuși are ca rezultat 0.
8x^{2}+x=3
Scădeți -3 din 0.
\frac{8x^{2}+x}{8}=\frac{3}{8}
Se împart ambele părți la 8.
x^{2}+\frac{1}{8}x=\frac{3}{8}
Împărțirea la 8 anulează înmulțirea cu 8.
x^{2}+\frac{1}{8}x+\left(\frac{1}{16}\right)^{2}=\frac{3}{8}+\left(\frac{1}{16}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{8}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{16}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{16} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{1}{8}x+\frac{1}{256}=\frac{3}{8}+\frac{1}{256}
Ridicați \frac{1}{16} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{1}{8}x+\frac{1}{256}=\frac{97}{256}
Adunați \frac{3}{8} cu \frac{1}{256} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{1}{16}\right)^{2}=\frac{97}{256}
Factor x^{2}+\frac{1}{8}x+\frac{1}{256}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{16}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{97}{256}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{16}=\frac{\sqrt{97}}{16} x+\frac{1}{16}=-\frac{\sqrt{97}}{16}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{97}-1}{16} x=\frac{-\sqrt{97}-1}{16}
Scădeți \frac{1}{16} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}