Rezolvați pentru q
q=1+\frac{1}{2}i=1+0,5i
q=1-\frac{1}{2}i=1-0,5i
Partajați
Copiat în clipboard
8q^{2}-16q+10=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 8q cu q-2.
q=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{\left(-16\right)^{2}-4\times 8\times 10}}{2\times 8}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 8, b cu -16 și c cu 10 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
q=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{256-4\times 8\times 10}}{2\times 8}
Ridicați -16 la pătrat.
q=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{256-32\times 10}}{2\times 8}
Înmulțiți -4 cu 8.
q=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{256-320}}{2\times 8}
Înmulțiți -32 cu 10.
q=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{-64}}{2\times 8}
Adunați 256 cu -320.
q=\frac{-\left(-16\right)±8i}{2\times 8}
Aflați rădăcina pătrată pentru -64.
q=\frac{16±8i}{2\times 8}
Opusul lui -16 este 16.
q=\frac{16±8i}{16}
Înmulțiți 2 cu 8.
q=\frac{16+8i}{16}
Acum rezolvați ecuația q=\frac{16±8i}{16} atunci când ± este plus. Adunați 16 cu 8i.
q=1+\frac{1}{2}i
Împărțiți 16+8i la 16.
q=\frac{16-8i}{16}
Acum rezolvați ecuația q=\frac{16±8i}{16} atunci când ± este minus. Scădeți 8i din 16.
q=1-\frac{1}{2}i
Împărțiți 16-8i la 16.
q=1+\frac{1}{2}i q=1-\frac{1}{2}i
Ecuația este rezolvată acum.
8q^{2}-16q+10=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 8q cu q-2.
8q^{2}-16q=-10
Scădeți 10 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
\frac{8q^{2}-16q}{8}=-\frac{10}{8}
Se împart ambele părți la 8.
q^{2}+\left(-\frac{16}{8}\right)q=-\frac{10}{8}
Împărțirea la 8 anulează înmulțirea cu 8.
q^{2}-2q=-\frac{10}{8}
Împărțiți -16 la 8.
q^{2}-2q=-\frac{5}{4}
Reduceți fracția \frac{-10}{8} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
q^{2}-2q+1=-\frac{5}{4}+1
Împărțiți -2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -1. Apoi, adunați pătratul lui -1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
q^{2}-2q+1=-\frac{1}{4}
Adunați -\frac{5}{4} cu 1.
\left(q-1\right)^{2}=-\frac{1}{4}
Factor q^{2}-2q+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(q-1\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{1}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
q-1=\frac{1}{2}i q-1=-\frac{1}{2}i
Simplificați.
q=1+\frac{1}{2}i q=1-\frac{1}{2}i
Adunați 1 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}