Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{481} - 1}{8} \approx 2,616464025
x=\frac{-\sqrt{481}-1}{8}\approx -2,866464025
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
8x^{2}+2x-8=52
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
8x^{2}+2x-8-52=52-52
Scădeți 52 din ambele părți ale ecuației.
8x^{2}+2x-8-52=0
Scăderea 52 din el însuși are ca rezultat 0.
8x^{2}+2x-60=0
Scădeți 52 din -8.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\times 8\left(-60\right)}}{2\times 8}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 8, b cu 2 și c cu -60 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-2±\sqrt{4-4\times 8\left(-60\right)}}{2\times 8}
Ridicați 2 la pătrat.
x=\frac{-2±\sqrt{4-32\left(-60\right)}}{2\times 8}
Înmulțiți -4 cu 8.
x=\frac{-2±\sqrt{4+1920}}{2\times 8}
Înmulțiți -32 cu -60.
x=\frac{-2±\sqrt{1924}}{2\times 8}
Adunați 4 cu 1920.
x=\frac{-2±2\sqrt{481}}{2\times 8}
Aflați rădăcina pătrată pentru 1924.
x=\frac{-2±2\sqrt{481}}{16}
Înmulțiți 2 cu 8.
x=\frac{2\sqrt{481}-2}{16}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{481}}{16} atunci când ± este plus. Adunați -2 cu 2\sqrt{481}.
x=\frac{\sqrt{481}-1}{8}
Împărțiți -2+2\sqrt{481} la 16.
x=\frac{-2\sqrt{481}-2}{16}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{481}}{16} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{481} din -2.
x=\frac{-\sqrt{481}-1}{8}
Împărțiți -2-2\sqrt{481} la 16.
x=\frac{\sqrt{481}-1}{8} x=\frac{-\sqrt{481}-1}{8}
Ecuația este rezolvată acum.
8x^{2}+2x-8=52
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
8x^{2}+2x-8-\left(-8\right)=52-\left(-8\right)
Adunați 8 la ambele părți ale ecuației.
8x^{2}+2x=52-\left(-8\right)
Scăderea -8 din el însuși are ca rezultat 0.
8x^{2}+2x=60
Scădeți -8 din 52.
\frac{8x^{2}+2x}{8}=\frac{60}{8}
Se împart ambele părți la 8.
x^{2}+\frac{2}{8}x=\frac{60}{8}
Împărțirea la 8 anulează înmulțirea cu 8.
x^{2}+\frac{1}{4}x=\frac{60}{8}
Reduceți fracția \frac{2}{8} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x^{2}+\frac{1}{4}x=\frac{15}{2}
Reduceți fracția \frac{60}{8} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 4.
x^{2}+\frac{1}{4}x+\left(\frac{1}{8}\right)^{2}=\frac{15}{2}+\left(\frac{1}{8}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{4}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{8}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{8} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{1}{4}x+\frac{1}{64}=\frac{15}{2}+\frac{1}{64}
Ridicați \frac{1}{8} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{1}{4}x+\frac{1}{64}=\frac{481}{64}
Adunați \frac{15}{2} cu \frac{1}{64} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{1}{8}\right)^{2}=\frac{481}{64}
Factor x^{2}+\frac{1}{4}x+\frac{1}{64}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{8}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{481}{64}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{8}=\frac{\sqrt{481}}{8} x+\frac{1}{8}=-\frac{\sqrt{481}}{8}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{481}-1}{8} x=\frac{-\sqrt{481}-1}{8}
Scădeți \frac{1}{8} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}