Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{-4+3\sqrt{6}i}{7}\approx -0,571428571+1,049781318i
x=\frac{-3\sqrt{6}i-4}{7}\approx -0,571428571-1,049781318i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
7x^{2}+8x+10=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-8±\sqrt{8^{2}-4\times 7\times 10}}{2\times 7}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 7, b cu 8 și c cu 10 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-8±\sqrt{64-4\times 7\times 10}}{2\times 7}
Ridicați 8 la pătrat.
x=\frac{-8±\sqrt{64-28\times 10}}{2\times 7}
Înmulțiți -4 cu 7.
x=\frac{-8±\sqrt{64-280}}{2\times 7}
Înmulțiți -28 cu 10.
x=\frac{-8±\sqrt{-216}}{2\times 7}
Adunați 64 cu -280.
x=\frac{-8±6\sqrt{6}i}{2\times 7}
Aflați rădăcina pătrată pentru -216.
x=\frac{-8±6\sqrt{6}i}{14}
Înmulțiți 2 cu 7.
x=\frac{-8+6\sqrt{6}i}{14}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-8±6\sqrt{6}i}{14} atunci când ± este plus. Adunați -8 cu 6i\sqrt{6}.
x=\frac{-4+3\sqrt{6}i}{7}
Împărțiți -8+6i\sqrt{6} la 14.
x=\frac{-6\sqrt{6}i-8}{14}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-8±6\sqrt{6}i}{14} atunci când ± este minus. Scădeți 6i\sqrt{6} din -8.
x=\frac{-3\sqrt{6}i-4}{7}
Împărțiți -8-6i\sqrt{6} la 14.
x=\frac{-4+3\sqrt{6}i}{7} x=\frac{-3\sqrt{6}i-4}{7}
Ecuația este rezolvată acum.
7x^{2}+8x+10=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
7x^{2}+8x+10-10=-10
Scădeți 10 din ambele părți ale ecuației.
7x^{2}+8x=-10
Scăderea 10 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{7x^{2}+8x}{7}=-\frac{10}{7}
Se împart ambele părți la 7.
x^{2}+\frac{8}{7}x=-\frac{10}{7}
Împărțirea la 7 anulează înmulțirea cu 7.
x^{2}+\frac{8}{7}x+\left(\frac{4}{7}\right)^{2}=-\frac{10}{7}+\left(\frac{4}{7}\right)^{2}
Împărțiți \frac{8}{7}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{4}{7}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{4}{7} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{8}{7}x+\frac{16}{49}=-\frac{10}{7}+\frac{16}{49}
Ridicați \frac{4}{7} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{8}{7}x+\frac{16}{49}=-\frac{54}{49}
Adunați -\frac{10}{7} cu \frac{16}{49} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{4}{7}\right)^{2}=-\frac{54}{49}
Factor x^{2}+\frac{8}{7}x+\frac{16}{49}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{4}{7}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{54}{49}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{4}{7}=\frac{3\sqrt{6}i}{7} x+\frac{4}{7}=-\frac{3\sqrt{6}i}{7}
Simplificați.
x=\frac{-4+3\sqrt{6}i}{7} x=\frac{-3\sqrt{6}i-4}{7}
Scădeți \frac{4}{7} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}