Rezolvați pentru k
k = \frac{3 \sqrt{30} - 9}{7} \approx 1,061668104
k=\frac{-3\sqrt{30}-9}{7}\approx -3,633096675
Partajați
Copiat în clipboard
7k^{2}+18k-27=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
k=\frac{-18±\sqrt{18^{2}-4\times 7\left(-27\right)}}{2\times 7}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 7, b cu 18 și c cu -27 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
k=\frac{-18±\sqrt{324-4\times 7\left(-27\right)}}{2\times 7}
Ridicați 18 la pătrat.
k=\frac{-18±\sqrt{324-28\left(-27\right)}}{2\times 7}
Înmulțiți -4 cu 7.
k=\frac{-18±\sqrt{324+756}}{2\times 7}
Înmulțiți -28 cu -27.
k=\frac{-18±\sqrt{1080}}{2\times 7}
Adunați 324 cu 756.
k=\frac{-18±6\sqrt{30}}{2\times 7}
Aflați rădăcina pătrată pentru 1080.
k=\frac{-18±6\sqrt{30}}{14}
Înmulțiți 2 cu 7.
k=\frac{6\sqrt{30}-18}{14}
Acum rezolvați ecuația k=\frac{-18±6\sqrt{30}}{14} atunci când ± este plus. Adunați -18 cu 6\sqrt{30}.
k=\frac{3\sqrt{30}-9}{7}
Împărțiți -18+6\sqrt{30} la 14.
k=\frac{-6\sqrt{30}-18}{14}
Acum rezolvați ecuația k=\frac{-18±6\sqrt{30}}{14} atunci când ± este minus. Scădeți 6\sqrt{30} din -18.
k=\frac{-3\sqrt{30}-9}{7}
Împărțiți -18-6\sqrt{30} la 14.
k=\frac{3\sqrt{30}-9}{7} k=\frac{-3\sqrt{30}-9}{7}
Ecuația este rezolvată acum.
7k^{2}+18k-27=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
7k^{2}+18k-27-\left(-27\right)=-\left(-27\right)
Adunați 27 la ambele părți ale ecuației.
7k^{2}+18k=-\left(-27\right)
Scăderea -27 din el însuși are ca rezultat 0.
7k^{2}+18k=27
Scădeți -27 din 0.
\frac{7k^{2}+18k}{7}=\frac{27}{7}
Se împart ambele părți la 7.
k^{2}+\frac{18}{7}k=\frac{27}{7}
Împărțirea la 7 anulează înmulțirea cu 7.
k^{2}+\frac{18}{7}k+\left(\frac{9}{7}\right)^{2}=\frac{27}{7}+\left(\frac{9}{7}\right)^{2}
Împărțiți \frac{18}{7}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{9}{7}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{9}{7} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
k^{2}+\frac{18}{7}k+\frac{81}{49}=\frac{27}{7}+\frac{81}{49}
Ridicați \frac{9}{7} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
k^{2}+\frac{18}{7}k+\frac{81}{49}=\frac{270}{49}
Adunați \frac{27}{7} cu \frac{81}{49} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(k+\frac{9}{7}\right)^{2}=\frac{270}{49}
Factor k^{2}+\frac{18}{7}k+\frac{81}{49}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(k+\frac{9}{7}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{270}{49}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
k+\frac{9}{7}=\frac{3\sqrt{30}}{7} k+\frac{9}{7}=-\frac{3\sqrt{30}}{7}
Simplificați.
k=\frac{3\sqrt{30}-9}{7} k=\frac{-3\sqrt{30}-9}{7}
Scădeți \frac{9}{7} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}