Descompunere în factori
2\left(y-3\right)\left(3y-1\right)
Evaluați
2\left(y-3\right)\left(3y-1\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2\left(3y^{2}-10y+3\right)
Scoateți factorul comun 2.
a+b=-10 ab=3\times 3=9
Să luăm 3y^{2}-10y+3. Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 3y^{2}+ay+by+3. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,-9 -3,-3
Deoarece ab este pozitiv, a și b au același semn. Deoarece a+b este negativ, a și b sunt negative. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse 9.
-1-9=-10 -3-3=-6
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-9 b=-1
Soluția este perechea care dă suma de -10.
\left(3y^{2}-9y\right)+\left(-y+3\right)
Rescrieți 3y^{2}-10y+3 ca \left(3y^{2}-9y\right)+\left(-y+3\right).
3y\left(y-3\right)-\left(y-3\right)
Factor 3y în primul și -1 în al doilea grup.
\left(y-3\right)\left(3y-1\right)
Scoateți termenul comun y-3 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
2\left(y-3\right)\left(3y-1\right)
Rescrieți expresia completă descompusă în factori.
6y^{2}-20y+6=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
y=\frac{-\left(-20\right)±\sqrt{\left(-20\right)^{2}-4\times 6\times 6}}{2\times 6}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
y=\frac{-\left(-20\right)±\sqrt{400-4\times 6\times 6}}{2\times 6}
Ridicați -20 la pătrat.
y=\frac{-\left(-20\right)±\sqrt{400-24\times 6}}{2\times 6}
Înmulțiți -4 cu 6.
y=\frac{-\left(-20\right)±\sqrt{400-144}}{2\times 6}
Înmulțiți -24 cu 6.
y=\frac{-\left(-20\right)±\sqrt{256}}{2\times 6}
Adunați 400 cu -144.
y=\frac{-\left(-20\right)±16}{2\times 6}
Aflați rădăcina pătrată pentru 256.
y=\frac{20±16}{2\times 6}
Opusul lui -20 este 20.
y=\frac{20±16}{12}
Înmulțiți 2 cu 6.
y=\frac{36}{12}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{20±16}{12} atunci când ± este plus. Adunați 20 cu 16.
y=3
Împărțiți 36 la 12.
y=\frac{4}{12}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{20±16}{12} atunci când ± este minus. Scădeți 16 din 20.
y=\frac{1}{3}
Reduceți fracția \frac{4}{12} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 4.
6y^{2}-20y+6=6\left(y-3\right)\left(y-\frac{1}{3}\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu 3 și x_{2} cu \frac{1}{3}.
6y^{2}-20y+6=6\left(y-3\right)\times \frac{3y-1}{3}
Scădeți \frac{1}{3} din y găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
6y^{2}-20y+6=2\left(y-3\right)\left(3y-1\right)
Simplificați cu 3, cel mai mare factor comun din 6 și 3.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}