Descompunere în factori
\left(3x-4\right)\left(2x+1\right)
Evaluați
\left(3x-4\right)\left(2x+1\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=-5 ab=6\left(-4\right)=-24
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 6x^{2}+ax+bx-4. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
1,-24 2,-12 3,-8 4,-6
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este negativ, numărul negativ are o valoare absolută mai mare decât valoarea pozitivă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -24.
1-24=-23 2-12=-10 3-8=-5 4-6=-2
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-8 b=3
Soluția este perechea care dă suma de -5.
\left(6x^{2}-8x\right)+\left(3x-4\right)
Rescrieți 6x^{2}-5x-4 ca \left(6x^{2}-8x\right)+\left(3x-4\right).
2x\left(3x-4\right)+3x-4
Scoateți factorul comun 2x din 6x^{2}-8x.
\left(3x-4\right)\left(2x+1\right)
Scoateți termenul comun 3x-4 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
6x^{2}-5x-4=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{\left(-5\right)^{2}-4\times 6\left(-4\right)}}{2\times 6}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25-4\times 6\left(-4\right)}}{2\times 6}
Ridicați -5 la pătrat.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25-24\left(-4\right)}}{2\times 6}
Înmulțiți -4 cu 6.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25+96}}{2\times 6}
Înmulțiți -24 cu -4.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{121}}{2\times 6}
Adunați 25 cu 96.
x=\frac{-\left(-5\right)±11}{2\times 6}
Aflați rădăcina pătrată pentru 121.
x=\frac{5±11}{2\times 6}
Opusul lui -5 este 5.
x=\frac{5±11}{12}
Înmulțiți 2 cu 6.
x=\frac{16}{12}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{5±11}{12} atunci când ± este plus. Adunați 5 cu 11.
x=\frac{4}{3}
Reduceți fracția \frac{16}{12} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 4.
x=-\frac{6}{12}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{5±11}{12} atunci când ± este minus. Scădeți 11 din 5.
x=-\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{-6}{12} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 6.
6x^{2}-5x-4=6\left(x-\frac{4}{3}\right)\left(x-\left(-\frac{1}{2}\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu \frac{4}{3} și x_{2} cu -\frac{1}{2}.
6x^{2}-5x-4=6\left(x-\frac{4}{3}\right)\left(x+\frac{1}{2}\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
6x^{2}-5x-4=6\times \frac{3x-4}{3}\left(x+\frac{1}{2}\right)
Scădeți \frac{4}{3} din x găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
6x^{2}-5x-4=6\times \frac{3x-4}{3}\times \frac{2x+1}{2}
Adunați \frac{1}{2} cu x găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
6x^{2}-5x-4=6\times \frac{\left(3x-4\right)\left(2x+1\right)}{3\times 2}
Înmulțiți \frac{3x-4}{3} cu \frac{2x+1}{2} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
6x^{2}-5x-4=6\times \frac{\left(3x-4\right)\left(2x+1\right)}{6}
Înmulțiți 3 cu 2.
6x^{2}-5x-4=\left(3x-4\right)\left(2x+1\right)
Simplificați cu 6, cel mai mare factor comun din 6 și 6.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}