50 ( 1 - 10 \% ) ( 1 + x ) ^ { 2 } = 668
Rezolvați pentru x
x=\frac{2\sqrt{835}}{15}-1\approx 2,852848874
x=-\frac{2\sqrt{835}}{15}-1\approx -4,852848874
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
50\left(1-\frac{1}{10}\right)\left(1+x\right)^{2}=668
Reduceți fracția \frac{10}{100} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 10.
50\times \frac{9}{10}\left(1+x\right)^{2}=668
Scădeți \frac{1}{10} din 1 pentru a obține \frac{9}{10}.
45\left(1+x\right)^{2}=668
Înmulțiți 50 cu \frac{9}{10} pentru a obține 45.
45\left(1+2x+x^{2}\right)=668
Utilizați binomul lui Newton \left(a+b\right)^{2}=a^{2}+2ab+b^{2} pentru a extinde \left(1+x\right)^{2}.
45+90x+45x^{2}=668
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 45 cu 1+2x+x^{2}.
45+90x+45x^{2}-668=0
Scădeți 668 din ambele părți.
-623+90x+45x^{2}=0
Scădeți 668 din 45 pentru a obține -623.
45x^{2}+90x-623=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-90±\sqrt{90^{2}-4\times 45\left(-623\right)}}{2\times 45}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 45, b cu 90 și c cu -623 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-90±\sqrt{8100-4\times 45\left(-623\right)}}{2\times 45}
Ridicați 90 la pătrat.
x=\frac{-90±\sqrt{8100-180\left(-623\right)}}{2\times 45}
Înmulțiți -4 cu 45.
x=\frac{-90±\sqrt{8100+112140}}{2\times 45}
Înmulțiți -180 cu -623.
x=\frac{-90±\sqrt{120240}}{2\times 45}
Adunați 8100 cu 112140.
x=\frac{-90±12\sqrt{835}}{2\times 45}
Aflați rădăcina pătrată pentru 120240.
x=\frac{-90±12\sqrt{835}}{90}
Înmulțiți 2 cu 45.
x=\frac{12\sqrt{835}-90}{90}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-90±12\sqrt{835}}{90} atunci când ± este plus. Adunați -90 cu 12\sqrt{835}.
x=\frac{2\sqrt{835}}{15}-1
Împărțiți -90+12\sqrt{835} la 90.
x=\frac{-12\sqrt{835}-90}{90}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-90±12\sqrt{835}}{90} atunci când ± este minus. Scădeți 12\sqrt{835} din -90.
x=-\frac{2\sqrt{835}}{15}-1
Împărțiți -90-12\sqrt{835} la 90.
x=\frac{2\sqrt{835}}{15}-1 x=-\frac{2\sqrt{835}}{15}-1
Ecuația este rezolvată acum.
50\left(1-\frac{1}{10}\right)\left(1+x\right)^{2}=668
Reduceți fracția \frac{10}{100} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 10.
50\times \frac{9}{10}\left(1+x\right)^{2}=668
Scădeți \frac{1}{10} din 1 pentru a obține \frac{9}{10}.
45\left(1+x\right)^{2}=668
Înmulțiți 50 cu \frac{9}{10} pentru a obține 45.
45\left(1+2x+x^{2}\right)=668
Utilizați binomul lui Newton \left(a+b\right)^{2}=a^{2}+2ab+b^{2} pentru a extinde \left(1+x\right)^{2}.
45+90x+45x^{2}=668
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 45 cu 1+2x+x^{2}.
90x+45x^{2}=668-45
Scădeți 45 din ambele părți.
90x+45x^{2}=623
Scădeți 45 din 668 pentru a obține 623.
45x^{2}+90x=623
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{45x^{2}+90x}{45}=\frac{623}{45}
Se împart ambele părți la 45.
x^{2}+\frac{90}{45}x=\frac{623}{45}
Împărțirea la 45 anulează înmulțirea cu 45.
x^{2}+2x=\frac{623}{45}
Împărțiți 90 la 45.
x^{2}+2x+1^{2}=\frac{623}{45}+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+2x+1=\frac{623}{45}+1
Ridicați 1 la pătrat.
x^{2}+2x+1=\frac{668}{45}
Adunați \frac{623}{45} cu 1.
\left(x+1\right)^{2}=\frac{668}{45}
Factor x^{2}+2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+1\right)^{2}}=\sqrt{\frac{668}{45}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+1=\frac{2\sqrt{835}}{15} x+1=-\frac{2\sqrt{835}}{15}
Simplificați.
x=\frac{2\sqrt{835}}{15}-1 x=-\frac{2\sqrt{835}}{15}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}