Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{-\sqrt{19}i+3}{2}\approx 1,5-2,179449472i
x=\frac{3+\sqrt{19}i}{2}\approx 1,5+2,179449472i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-x^{2}+3x+5=12
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
-x^{2}+3x+5-12=12-12
Scădeți 12 din ambele părți ale ecuației.
-x^{2}+3x+5-12=0
Scăderea 12 din el însuși are ca rezultat 0.
-x^{2}+3x-7=0
Scădeți 12 din 5.
x=\frac{-3±\sqrt{3^{2}-4\left(-1\right)\left(-7\right)}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu 3 și c cu -7 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-3±\sqrt{9-4\left(-1\right)\left(-7\right)}}{2\left(-1\right)}
Ridicați 3 la pătrat.
x=\frac{-3±\sqrt{9+4\left(-7\right)}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-3±\sqrt{9-28}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu -7.
x=\frac{-3±\sqrt{-19}}{2\left(-1\right)}
Adunați 9 cu -28.
x=\frac{-3±\sqrt{19}i}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru -19.
x=\frac{-3±\sqrt{19}i}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{-3+\sqrt{19}i}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±\sqrt{19}i}{-2} atunci când ± este plus. Adunați -3 cu i\sqrt{19}.
x=\frac{-\sqrt{19}i+3}{2}
Împărțiți -3+i\sqrt{19} la -2.
x=\frac{-\sqrt{19}i-3}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±\sqrt{19}i}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți i\sqrt{19} din -3.
x=\frac{3+\sqrt{19}i}{2}
Împărțiți -3-i\sqrt{19} la -2.
x=\frac{-\sqrt{19}i+3}{2} x=\frac{3+\sqrt{19}i}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
-x^{2}+3x+5=12
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-x^{2}+3x+5-5=12-5
Scădeți 5 din ambele părți ale ecuației.
-x^{2}+3x=12-5
Scăderea 5 din el însuși are ca rezultat 0.
-x^{2}+3x=7
Scădeți 5 din 12.
\frac{-x^{2}+3x}{-1}=\frac{7}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
x^{2}+\frac{3}{-1}x=\frac{7}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
x^{2}-3x=\frac{7}{-1}
Împărțiți 3 la -1.
x^{2}-3x=-7
Împărțiți 7 la -1.
x^{2}-3x+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}=-7+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}
Împărțiți -3, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{3}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-3x+\frac{9}{4}=-7+\frac{9}{4}
Ridicați -\frac{3}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-3x+\frac{9}{4}=-\frac{19}{4}
Adunați -7 cu \frac{9}{4}.
\left(x-\frac{3}{2}\right)^{2}=-\frac{19}{4}
Factor x^{2}-3x+\frac{9}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{3}{2}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{19}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{3}{2}=\frac{\sqrt{19}i}{2} x-\frac{3}{2}=-\frac{\sqrt{19}i}{2}
Simplificați.
x=\frac{3+\sqrt{19}i}{2} x=\frac{-\sqrt{19}i+3}{2}
Adunați \frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}