Rezolvați pentru x
x=-3
x = \frac{16}{5} = 3\frac{1}{5} = 3,2
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=-1 ab=5\left(-48\right)=-240
Pentru a rezolva ecuația, factor mâna stângă după grupare. Mai întâi, fața la stânga trebuie să fie rescrisă ca 5x^{2}+ax+bx-48. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
1,-240 2,-120 3,-80 4,-60 5,-48 6,-40 8,-30 10,-24 12,-20 15,-16
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este negativ, numărul negativ are o valoare absolută mai mare decât valoarea pozitivă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -240.
1-240=-239 2-120=-118 3-80=-77 4-60=-56 5-48=-43 6-40=-34 8-30=-22 10-24=-14 12-20=-8 15-16=-1
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-16 b=15
Soluția este perechea care dă suma de -1.
\left(5x^{2}-16x\right)+\left(15x-48\right)
Rescrieți 5x^{2}-x-48 ca \left(5x^{2}-16x\right)+\left(15x-48\right).
x\left(5x-16\right)+3\left(5x-16\right)
Factor x în primul și 3 în al doilea grup.
\left(5x-16\right)\left(x+3\right)
Scoateți termenul comun 5x-16 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
x=\frac{16}{5} x=-3
Pentru a găsi soluții de ecuații, rezolvați 5x-16=0 și x+3=0.
5x^{2}-x-48=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\times 5\left(-48\right)}}{2\times 5}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 5, b cu -1 și c cu -48 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-20\left(-48\right)}}{2\times 5}
Înmulțiți -4 cu 5.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+960}}{2\times 5}
Înmulțiți -20 cu -48.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{961}}{2\times 5}
Adunați 1 cu 960.
x=\frac{-\left(-1\right)±31}{2\times 5}
Aflați rădăcina pătrată pentru 961.
x=\frac{1±31}{2\times 5}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{1±31}{10}
Înmulțiți 2 cu 5.
x=\frac{32}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±31}{10} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu 31.
x=\frac{16}{5}
Reduceți fracția \frac{32}{10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=-\frac{30}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±31}{10} atunci când ± este minus. Scădeți 31 din 1.
x=-3
Împărțiți -30 la 10.
x=\frac{16}{5} x=-3
Ecuația este rezolvată acum.
5x^{2}-x-48=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
5x^{2}-x-48-\left(-48\right)=-\left(-48\right)
Adunați 48 la ambele părți ale ecuației.
5x^{2}-x=-\left(-48\right)
Scăderea -48 din el însuși are ca rezultat 0.
5x^{2}-x=48
Scădeți -48 din 0.
\frac{5x^{2}-x}{5}=\frac{48}{5}
Se împart ambele părți la 5.
x^{2}-\frac{1}{5}x=\frac{48}{5}
Împărțirea la 5 anulează înmulțirea cu 5.
x^{2}-\frac{1}{5}x+\left(-\frac{1}{10}\right)^{2}=\frac{48}{5}+\left(-\frac{1}{10}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{10}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{10} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{5}x+\frac{1}{100}=\frac{48}{5}+\frac{1}{100}
Ridicați -\frac{1}{10} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{5}x+\frac{1}{100}=\frac{961}{100}
Adunați \frac{48}{5} cu \frac{1}{100} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{10}\right)^{2}=\frac{961}{100}
Factor x^{2}-\frac{1}{5}x+\frac{1}{100}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{10}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{961}{100}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{10}=\frac{31}{10} x-\frac{1}{10}=-\frac{31}{10}
Simplificați.
x=\frac{16}{5} x=-3
Adunați \frac{1}{10} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}