Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{39} + 2}{5} \approx 1,6489996
x=\frac{2-\sqrt{39}}{5}\approx -0,8489996
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
5x^{2}-4x=7
Scădeți 4x din ambele părți.
5x^{2}-4x-7=0
Scădeți 7 din ambele părți.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{\left(-4\right)^{2}-4\times 5\left(-7\right)}}{2\times 5}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 5, b cu -4 și c cu -7 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16-4\times 5\left(-7\right)}}{2\times 5}
Ridicați -4 la pătrat.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16-20\left(-7\right)}}{2\times 5}
Înmulțiți -4 cu 5.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16+140}}{2\times 5}
Înmulțiți -20 cu -7.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{156}}{2\times 5}
Adunați 16 cu 140.
x=\frac{-\left(-4\right)±2\sqrt{39}}{2\times 5}
Aflați rădăcina pătrată pentru 156.
x=\frac{4±2\sqrt{39}}{2\times 5}
Opusul lui -4 este 4.
x=\frac{4±2\sqrt{39}}{10}
Înmulțiți 2 cu 5.
x=\frac{2\sqrt{39}+4}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{4±2\sqrt{39}}{10} atunci când ± este plus. Adunați 4 cu 2\sqrt{39}.
x=\frac{\sqrt{39}+2}{5}
Împărțiți 4+2\sqrt{39} la 10.
x=\frac{4-2\sqrt{39}}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{4±2\sqrt{39}}{10} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{39} din 4.
x=\frac{2-\sqrt{39}}{5}
Împărțiți 4-2\sqrt{39} la 10.
x=\frac{\sqrt{39}+2}{5} x=\frac{2-\sqrt{39}}{5}
Ecuația este rezolvată acum.
5x^{2}-4x=7
Scădeți 4x din ambele părți.
\frac{5x^{2}-4x}{5}=\frac{7}{5}
Se împart ambele părți la 5.
x^{2}-\frac{4}{5}x=\frac{7}{5}
Împărțirea la 5 anulează înmulțirea cu 5.
x^{2}-\frac{4}{5}x+\left(-\frac{2}{5}\right)^{2}=\frac{7}{5}+\left(-\frac{2}{5}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{4}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{2}{5}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{2}{5} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{4}{5}x+\frac{4}{25}=\frac{7}{5}+\frac{4}{25}
Ridicați -\frac{2}{5} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{4}{5}x+\frac{4}{25}=\frac{39}{25}
Adunați \frac{7}{5} cu \frac{4}{25} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{2}{5}\right)^{2}=\frac{39}{25}
Factorul x^{2}-\frac{4}{5}x+\frac{4}{25}. În general, când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, acesta poate fi descompus întotdeauna în factori ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{2}{5}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{39}{25}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{2}{5}=\frac{\sqrt{39}}{5} x-\frac{2}{5}=-\frac{\sqrt{39}}{5}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{39}+2}{5} x=\frac{2-\sqrt{39}}{5}
Adunați \frac{2}{5} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}