Descompunere în factori
\left(5x-4\right)\left(x+2\right)
Evaluați
\left(5x-4\right)\left(x+2\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=6 ab=5\left(-8\right)=-40
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 5x^{2}+ax+bx-8. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,40 -2,20 -4,10 -5,8
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -40.
-1+40=39 -2+20=18 -4+10=6 -5+8=3
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-4 b=10
Soluția este perechea care dă suma de 6.
\left(5x^{2}-4x\right)+\left(10x-8\right)
Rescrieți 5x^{2}+6x-8 ca \left(5x^{2}-4x\right)+\left(10x-8\right).
x\left(5x-4\right)+2\left(5x-4\right)
Factor x în primul și 2 în al doilea grup.
\left(5x-4\right)\left(x+2\right)
Scoateți termenul comun 5x-4 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
5x^{2}+6x-8=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-6±\sqrt{6^{2}-4\times 5\left(-8\right)}}{2\times 5}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-6±\sqrt{36-4\times 5\left(-8\right)}}{2\times 5}
Ridicați 6 la pătrat.
x=\frac{-6±\sqrt{36-20\left(-8\right)}}{2\times 5}
Înmulțiți -4 cu 5.
x=\frac{-6±\sqrt{36+160}}{2\times 5}
Înmulțiți -20 cu -8.
x=\frac{-6±\sqrt{196}}{2\times 5}
Adunați 36 cu 160.
x=\frac{-6±14}{2\times 5}
Aflați rădăcina pătrată pentru 196.
x=\frac{-6±14}{10}
Înmulțiți 2 cu 5.
x=\frac{8}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±14}{10} atunci când ± este plus. Adunați -6 cu 14.
x=\frac{4}{5}
Reduceți fracția \frac{8}{10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=-\frac{20}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±14}{10} atunci când ± este minus. Scădeți 14 din -6.
x=-2
Împărțiți -20 la 10.
5x^{2}+6x-8=5\left(x-\frac{4}{5}\right)\left(x-\left(-2\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu \frac{4}{5} și x_{2} cu -2.
5x^{2}+6x-8=5\left(x-\frac{4}{5}\right)\left(x+2\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
5x^{2}+6x-8=5\times \frac{5x-4}{5}\left(x+2\right)
Scădeți \frac{4}{5} din x găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
5x^{2}+6x-8=\left(5x-4\right)\left(x+2\right)
Simplificați cu 5, cel mai mare factor comun din 5 și 5.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}