Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{14}-3}{5}\approx 0,148331477
x=\frac{-\sqrt{14}-3}{5}\approx -1,348331477
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
5x^{2}+6x-1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-6±\sqrt{6^{2}-4\times 5\left(-1\right)}}{2\times 5}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 5, b cu 6 și c cu -1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-6±\sqrt{36-4\times 5\left(-1\right)}}{2\times 5}
Ridicați 6 la pătrat.
x=\frac{-6±\sqrt{36-20\left(-1\right)}}{2\times 5}
Înmulțiți -4 cu 5.
x=\frac{-6±\sqrt{36+20}}{2\times 5}
Înmulțiți -20 cu -1.
x=\frac{-6±\sqrt{56}}{2\times 5}
Adunați 36 cu 20.
x=\frac{-6±2\sqrt{14}}{2\times 5}
Aflați rădăcina pătrată pentru 56.
x=\frac{-6±2\sqrt{14}}{10}
Înmulțiți 2 cu 5.
x=\frac{2\sqrt{14}-6}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±2\sqrt{14}}{10} atunci când ± este plus. Adunați -6 cu 2\sqrt{14}.
x=\frac{\sqrt{14}-3}{5}
Împărțiți -6+2\sqrt{14} la 10.
x=\frac{-2\sqrt{14}-6}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±2\sqrt{14}}{10} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{14} din -6.
x=\frac{-\sqrt{14}-3}{5}
Împărțiți -6-2\sqrt{14} la 10.
x=\frac{\sqrt{14}-3}{5} x=\frac{-\sqrt{14}-3}{5}
Ecuația este rezolvată acum.
5x^{2}+6x-1=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
5x^{2}+6x-1-\left(-1\right)=-\left(-1\right)
Adunați 1 la ambele părți ale ecuației.
5x^{2}+6x=-\left(-1\right)
Scăderea -1 din el însuși are ca rezultat 0.
5x^{2}+6x=1
Scădeți -1 din 0.
\frac{5x^{2}+6x}{5}=\frac{1}{5}
Se împart ambele părți la 5.
x^{2}+\frac{6}{5}x=\frac{1}{5}
Împărțirea la 5 anulează înmulțirea cu 5.
x^{2}+\frac{6}{5}x+\left(\frac{3}{5}\right)^{2}=\frac{1}{5}+\left(\frac{3}{5}\right)^{2}
Împărțiți \frac{6}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{3}{5}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{3}{5} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{6}{5}x+\frac{9}{25}=\frac{1}{5}+\frac{9}{25}
Ridicați \frac{3}{5} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{6}{5}x+\frac{9}{25}=\frac{14}{25}
Adunați \frac{1}{5} cu \frac{9}{25} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{3}{5}\right)^{2}=\frac{14}{25}
Factor x^{2}+\frac{6}{5}x+\frac{9}{25}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{3}{5}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{14}{25}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{3}{5}=\frac{\sqrt{14}}{5} x+\frac{3}{5}=-\frac{\sqrt{14}}{5}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{14}-3}{5} x=\frac{-\sqrt{14}-3}{5}
Scădeți \frac{3}{5} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}