Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\sqrt{14}-3\approx 0,741657387
x=-\left(\sqrt{14}+3\right)\approx -6,741657387
Rezolvați pentru x
x=\sqrt{14}-3\approx 0,741657387
x=-\sqrt{14}-3\approx -6,741657387
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-x^{2}-6x+5=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{\left(-6\right)^{2}-4\left(-1\right)\times 5}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu -6 și c cu 5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36-4\left(-1\right)\times 5}}{2\left(-1\right)}
Ridicați -6 la pătrat.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+4\times 5}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+20}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu 5.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{56}}{2\left(-1\right)}
Adunați 36 cu 20.
x=\frac{-\left(-6\right)±2\sqrt{14}}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 56.
x=\frac{6±2\sqrt{14}}{2\left(-1\right)}
Opusul lui -6 este 6.
x=\frac{6±2\sqrt{14}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{2\sqrt{14}+6}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{6±2\sqrt{14}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați 6 cu 2\sqrt{14}.
x=-\left(\sqrt{14}+3\right)
Împărțiți 6+2\sqrt{14} la -2.
x=\frac{6-2\sqrt{14}}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{6±2\sqrt{14}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{14} din 6.
x=\sqrt{14}-3
Împărțiți 6-2\sqrt{14} la -2.
x=-\left(\sqrt{14}+3\right) x=\sqrt{14}-3
Ecuația este rezolvată acum.
-x^{2}-6x+5=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-x^{2}-6x+5-5=-5
Scădeți 5 din ambele părți ale ecuației.
-x^{2}-6x=-5
Scăderea 5 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{-x^{2}-6x}{-1}=-\frac{5}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
x^{2}+\left(-\frac{6}{-1}\right)x=-\frac{5}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
x^{2}+6x=-\frac{5}{-1}
Împărțiți -6 la -1.
x^{2}+6x=5
Împărțiți -5 la -1.
x^{2}+6x+3^{2}=5+3^{2}
Împărțiți 6, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 3. Apoi, adunați pătratul lui 3 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+6x+9=5+9
Ridicați 3 la pătrat.
x^{2}+6x+9=14
Adunați 5 cu 9.
\left(x+3\right)^{2}=14
Factor x^{2}+6x+9. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+3\right)^{2}}=\sqrt{14}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+3=\sqrt{14} x+3=-\sqrt{14}
Simplificați.
x=\sqrt{14}-3 x=-\sqrt{14}-3
Scădeți 3 din ambele părți ale ecuației.
-x^{2}-6x+5=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{\left(-6\right)^{2}-4\left(-1\right)\times 5}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu -6 și c cu 5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36-4\left(-1\right)\times 5}}{2\left(-1\right)}
Ridicați -6 la pătrat.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+4\times 5}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+20}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu 5.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{56}}{2\left(-1\right)}
Adunați 36 cu 20.
x=\frac{-\left(-6\right)±2\sqrt{14}}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 56.
x=\frac{6±2\sqrt{14}}{2\left(-1\right)}
Opusul lui -6 este 6.
x=\frac{6±2\sqrt{14}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{2\sqrt{14}+6}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{6±2\sqrt{14}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați 6 cu 2\sqrt{14}.
x=-\left(\sqrt{14}+3\right)
Împărțiți 6+2\sqrt{14} la -2.
x=\frac{6-2\sqrt{14}}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{6±2\sqrt{14}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{14} din 6.
x=\sqrt{14}-3
Împărțiți 6-2\sqrt{14} la -2.
x=-\left(\sqrt{14}+3\right) x=\sqrt{14}-3
Ecuația este rezolvată acum.
-x^{2}-6x+5=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-x^{2}-6x+5-5=-5
Scădeți 5 din ambele părți ale ecuației.
-x^{2}-6x=-5
Scăderea 5 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{-x^{2}-6x}{-1}=-\frac{5}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
x^{2}+\left(-\frac{6}{-1}\right)x=-\frac{5}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
x^{2}+6x=-\frac{5}{-1}
Împărțiți -6 la -1.
x^{2}+6x=5
Împărțiți -5 la -1.
x^{2}+6x+3^{2}=5+3^{2}
Împărțiți 6, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 3. Apoi, adunați pătratul lui 3 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+6x+9=5+9
Ridicați 3 la pătrat.
x^{2}+6x+9=14
Adunați 5 cu 9.
\left(x+3\right)^{2}=14
Factor x^{2}+6x+9. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+3\right)^{2}}=\sqrt{14}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+3=\sqrt{14} x+3=-\sqrt{14}
Simplificați.
x=\sqrt{14}-3 x=-\sqrt{14}-3
Scădeți 3 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}