Rezolvați pentru t
t=\sqrt{2}-1\approx 0,414213562
t=-\sqrt{2}-1\approx -2,414213562
Partajați
Copiat în clipboard
10t+5t^{2}=5
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
10t+5t^{2}-5=0
Scădeți 5 din ambele părți.
5t^{2}+10t-5=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
t=\frac{-10±\sqrt{10^{2}-4\times 5\left(-5\right)}}{2\times 5}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 5, b cu 10 și c cu -5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
t=\frac{-10±\sqrt{100-4\times 5\left(-5\right)}}{2\times 5}
Ridicați 10 la pătrat.
t=\frac{-10±\sqrt{100-20\left(-5\right)}}{2\times 5}
Înmulțiți -4 cu 5.
t=\frac{-10±\sqrt{100+100}}{2\times 5}
Înmulțiți -20 cu -5.
t=\frac{-10±\sqrt{200}}{2\times 5}
Adunați 100 cu 100.
t=\frac{-10±10\sqrt{2}}{2\times 5}
Aflați rădăcina pătrată pentru 200.
t=\frac{-10±10\sqrt{2}}{10}
Înmulțiți 2 cu 5.
t=\frac{10\sqrt{2}-10}{10}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-10±10\sqrt{2}}{10} atunci când ± este plus. Adunați -10 cu 10\sqrt{2}.
t=\sqrt{2}-1
Împărțiți -10+10\sqrt{2} la 10.
t=\frac{-10\sqrt{2}-10}{10}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-10±10\sqrt{2}}{10} atunci când ± este minus. Scădeți 10\sqrt{2} din -10.
t=-\sqrt{2}-1
Împărțiți -10-10\sqrt{2} la 10.
t=\sqrt{2}-1 t=-\sqrt{2}-1
Ecuația este rezolvată acum.
10t+5t^{2}=5
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
5t^{2}+10t=5
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{5t^{2}+10t}{5}=\frac{5}{5}
Se împart ambele părți la 5.
t^{2}+\frac{10}{5}t=\frac{5}{5}
Împărțirea la 5 anulează înmulțirea cu 5.
t^{2}+2t=\frac{5}{5}
Împărțiți 10 la 5.
t^{2}+2t=1
Împărțiți 5 la 5.
t^{2}+2t+1^{2}=1+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
t^{2}+2t+1=1+1
Ridicați 1 la pătrat.
t^{2}+2t+1=2
Adunați 1 cu 1.
\left(t+1\right)^{2}=2
Factor t^{2}+2t+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(t+1\right)^{2}}=\sqrt{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
t+1=\sqrt{2} t+1=-\sqrt{2}
Simplificați.
t=\sqrt{2}-1 t=-\sqrt{2}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}