Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{18121} + 139}{2} \approx 136,807131866
x = \frac{139 - \sqrt{18121}}{2} \approx 2,192868134
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-\frac{1}{60}x^{2}+\frac{139}{60}x=5
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
-\frac{1}{60}x^{2}+\frac{139}{60}x-5=0
Scădeți 5 din ambele părți.
x=\frac{-\frac{139}{60}±\sqrt{\left(\frac{139}{60}\right)^{2}-4\left(-\frac{1}{60}\right)\left(-5\right)}}{2\left(-\frac{1}{60}\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -\frac{1}{60}, b cu \frac{139}{60} și c cu -5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\frac{139}{60}±\sqrt{\frac{19321}{3600}-4\left(-\frac{1}{60}\right)\left(-5\right)}}{2\left(-\frac{1}{60}\right)}
Ridicați \frac{139}{60} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\frac{139}{60}±\sqrt{\frac{19321}{3600}+\frac{1}{15}\left(-5\right)}}{2\left(-\frac{1}{60}\right)}
Înmulțiți -4 cu -\frac{1}{60}.
x=\frac{-\frac{139}{60}±\sqrt{\frac{19321}{3600}-\frac{1}{3}}}{2\left(-\frac{1}{60}\right)}
Înmulțiți \frac{1}{15} cu -5.
x=\frac{-\frac{139}{60}±\sqrt{\frac{18121}{3600}}}{2\left(-\frac{1}{60}\right)}
Adunați \frac{19321}{3600} cu -\frac{1}{3} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\frac{139}{60}±\frac{\sqrt{18121}}{60}}{2\left(-\frac{1}{60}\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{18121}{3600}.
x=\frac{-\frac{139}{60}±\frac{\sqrt{18121}}{60}}{-\frac{1}{30}}
Înmulțiți 2 cu -\frac{1}{60}.
x=\frac{\sqrt{18121}-139}{-\frac{1}{30}\times 60}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-\frac{139}{60}±\frac{\sqrt{18121}}{60}}{-\frac{1}{30}} atunci când ± este plus. Adunați -\frac{139}{60} cu \frac{\sqrt{18121}}{60}.
x=\frac{139-\sqrt{18121}}{2}
Împărțiți \frac{-139+\sqrt{18121}}{60} la -\frac{1}{30} înmulțind pe \frac{-139+\sqrt{18121}}{60} cu reciproca lui -\frac{1}{30}.
x=\frac{-\sqrt{18121}-139}{-\frac{1}{30}\times 60}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-\frac{139}{60}±\frac{\sqrt{18121}}{60}}{-\frac{1}{30}} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{\sqrt{18121}}{60} din -\frac{139}{60}.
x=\frac{\sqrt{18121}+139}{2}
Împărțiți \frac{-139-\sqrt{18121}}{60} la -\frac{1}{30} înmulțind pe \frac{-139-\sqrt{18121}}{60} cu reciproca lui -\frac{1}{30}.
x=\frac{139-\sqrt{18121}}{2} x=\frac{\sqrt{18121}+139}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
-\frac{1}{60}x^{2}+\frac{139}{60}x=5
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
\frac{-\frac{1}{60}x^{2}+\frac{139}{60}x}{-\frac{1}{60}}=\frac{5}{-\frac{1}{60}}
Se înmulțesc ambele părți cu -60.
x^{2}+\frac{\frac{139}{60}}{-\frac{1}{60}}x=\frac{5}{-\frac{1}{60}}
Împărțirea la -\frac{1}{60} anulează înmulțirea cu -\frac{1}{60}.
x^{2}-139x=\frac{5}{-\frac{1}{60}}
Împărțiți \frac{139}{60} la -\frac{1}{60} înmulțind pe \frac{139}{60} cu reciproca lui -\frac{1}{60}.
x^{2}-139x=-300
Împărțiți 5 la -\frac{1}{60} înmulțind pe 5 cu reciproca lui -\frac{1}{60}.
x^{2}-139x+\left(-\frac{139}{2}\right)^{2}=-300+\left(-\frac{139}{2}\right)^{2}
Împărțiți -139, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{139}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{139}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-139x+\frac{19321}{4}=-300+\frac{19321}{4}
Ridicați -\frac{139}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-139x+\frac{19321}{4}=\frac{18121}{4}
Adunați -300 cu \frac{19321}{4}.
\left(x-\frac{139}{2}\right)^{2}=\frac{18121}{4}
Factor x^{2}-139x+\frac{19321}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{139}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{18121}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{139}{2}=\frac{\sqrt{18121}}{2} x-\frac{139}{2}=-\frac{\sqrt{18121}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{18121}+139}{2} x=\frac{139-\sqrt{18121}}{2}
Adunați \frac{139}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}