Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{6}-1}{2}\approx 0,724744871
x=\frac{-\sqrt{6}-1}{2}\approx -1,724744871
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
4x^{2}+4x=5
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
4x^{2}+4x-5=5-5
Scădeți 5 din ambele părți ale ecuației.
4x^{2}+4x-5=0
Scăderea 5 din el însuși are ca rezultat 0.
x=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\times 4\left(-5\right)}}{2\times 4}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 4, b cu 4 și c cu -5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-4±\sqrt{16-4\times 4\left(-5\right)}}{2\times 4}
Ridicați 4 la pătrat.
x=\frac{-4±\sqrt{16-16\left(-5\right)}}{2\times 4}
Înmulțiți -4 cu 4.
x=\frac{-4±\sqrt{16+80}}{2\times 4}
Înmulțiți -16 cu -5.
x=\frac{-4±\sqrt{96}}{2\times 4}
Adunați 16 cu 80.
x=\frac{-4±4\sqrt{6}}{2\times 4}
Aflați rădăcina pătrată pentru 96.
x=\frac{-4±4\sqrt{6}}{8}
Înmulțiți 2 cu 4.
x=\frac{4\sqrt{6}-4}{8}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-4±4\sqrt{6}}{8} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 4\sqrt{6}.
x=\frac{\sqrt{6}-1}{2}
Împărțiți -4+4\sqrt{6} la 8.
x=\frac{-4\sqrt{6}-4}{8}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-4±4\sqrt{6}}{8} atunci când ± este minus. Scădeți 4\sqrt{6} din -4.
x=\frac{-\sqrt{6}-1}{2}
Împărțiți -4-4\sqrt{6} la 8.
x=\frac{\sqrt{6}-1}{2} x=\frac{-\sqrt{6}-1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
4x^{2}+4x=5
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{4x^{2}+4x}{4}=\frac{5}{4}
Se împart ambele părți la 4.
x^{2}+\frac{4}{4}x=\frac{5}{4}
Împărțirea la 4 anulează înmulțirea cu 4.
x^{2}+x=\frac{5}{4}
Împărțiți 4 la 4.
x^{2}+x+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{5}{4}+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți 1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=\frac{5+1}{4}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=\frac{3}{2}
Adunați \frac{5}{4} cu \frac{1}{4} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{3}{2}
Factorul x^{2}+x+\frac{1}{4}. În general, când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, acesta poate fi descompus întotdeauna în factori ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{3}{2}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{6}}{2} x+\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{6}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{6}-1}{2} x=\frac{-\sqrt{6}-1}{2}
Scădeți \frac{1}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}