Descompunere în factori
\left(b-5\right)\left(4b-1\right)
Evaluați
\left(b-5\right)\left(4b-1\right)
Partajați
Copiat în clipboard
p+q=-21 pq=4\times 5=20
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 4b^{2}+pb+qb+5. Pentru a găsi p și q, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,-20 -2,-10 -4,-5
Deoarece pq este pozitiv, p și q au același semn. Deoarece p+q este negativ, p și q sunt negative. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse 20.
-1-20=-21 -2-10=-12 -4-5=-9
Calculați suma pentru fiecare pereche.
p=-20 q=-1
Soluția este perechea care dă suma de -21.
\left(4b^{2}-20b\right)+\left(-b+5\right)
Rescrieți 4b^{2}-21b+5 ca \left(4b^{2}-20b\right)+\left(-b+5\right).
4b\left(b-5\right)-\left(b-5\right)
Factor 4b în primul și -1 în al doilea grup.
\left(b-5\right)\left(4b-1\right)
Scoateți termenul comun b-5 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
4b^{2}-21b+5=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
b=\frac{-\left(-21\right)±\sqrt{\left(-21\right)^{2}-4\times 4\times 5}}{2\times 4}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
b=\frac{-\left(-21\right)±\sqrt{441-4\times 4\times 5}}{2\times 4}
Ridicați -21 la pătrat.
b=\frac{-\left(-21\right)±\sqrt{441-16\times 5}}{2\times 4}
Înmulțiți -4 cu 4.
b=\frac{-\left(-21\right)±\sqrt{441-80}}{2\times 4}
Înmulțiți -16 cu 5.
b=\frac{-\left(-21\right)±\sqrt{361}}{2\times 4}
Adunați 441 cu -80.
b=\frac{-\left(-21\right)±19}{2\times 4}
Aflați rădăcina pătrată pentru 361.
b=\frac{21±19}{2\times 4}
Opusul lui -21 este 21.
b=\frac{21±19}{8}
Înmulțiți 2 cu 4.
b=\frac{40}{8}
Acum rezolvați ecuația b=\frac{21±19}{8} atunci când ± este plus. Adunați 21 cu 19.
b=5
Împărțiți 40 la 8.
b=\frac{2}{8}
Acum rezolvați ecuația b=\frac{21±19}{8} atunci când ± este minus. Scădeți 19 din 21.
b=\frac{1}{4}
Reduceți fracția \frac{2}{8} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
4b^{2}-21b+5=4\left(b-5\right)\left(b-\frac{1}{4}\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu 5 și x_{2} cu \frac{1}{4}.
4b^{2}-21b+5=4\left(b-5\right)\times \frac{4b-1}{4}
Scădeți \frac{1}{4} din b găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
4b^{2}-21b+5=\left(b-5\right)\left(4b-1\right)
Simplificați cu 4, cel mai mare factor comun din 4 și 4.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}