Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{3+\sqrt{151}i}{8}\approx 0,375+1,536025716i
x=\frac{-\sqrt{151}i+3}{8}\approx 0,375-1,536025716i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
4x^{2}-3x+10=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{\left(-3\right)^{2}-4\times 4\times 10}}{2\times 4}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 4, b cu -3 și c cu 10 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-4\times 4\times 10}}{2\times 4}
Ridicați -3 la pătrat.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-16\times 10}}{2\times 4}
Înmulțiți -4 cu 4.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-160}}{2\times 4}
Înmulțiți -16 cu 10.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{-151}}{2\times 4}
Adunați 9 cu -160.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{151}i}{2\times 4}
Aflați rădăcina pătrată pentru -151.
x=\frac{3±\sqrt{151}i}{2\times 4}
Opusul lui -3 este 3.
x=\frac{3±\sqrt{151}i}{8}
Înmulțiți 2 cu 4.
x=\frac{3+\sqrt{151}i}{8}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{3±\sqrt{151}i}{8} atunci când ± este plus. Adunați 3 cu i\sqrt{151}.
x=\frac{-\sqrt{151}i+3}{8}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{3±\sqrt{151}i}{8} atunci când ± este minus. Scădeți i\sqrt{151} din 3.
x=\frac{3+\sqrt{151}i}{8} x=\frac{-\sqrt{151}i+3}{8}
Ecuația este rezolvată acum.
4x^{2}-3x+10=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
4x^{2}-3x+10-10=-10
Scădeți 10 din ambele părți ale ecuației.
4x^{2}-3x=-10
Scăderea 10 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{4x^{2}-3x}{4}=-\frac{10}{4}
Se împart ambele părți la 4.
x^{2}-\frac{3}{4}x=-\frac{10}{4}
Împărțirea la 4 anulează înmulțirea cu 4.
x^{2}-\frac{3}{4}x=-\frac{5}{2}
Reduceți fracția \frac{-10}{4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x^{2}-\frac{3}{4}x+\left(-\frac{3}{8}\right)^{2}=-\frac{5}{2}+\left(-\frac{3}{8}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{3}{4}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{3}{8}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{3}{8} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{3}{4}x+\frac{9}{64}=-\frac{5}{2}+\frac{9}{64}
Ridicați -\frac{3}{8} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{3}{4}x+\frac{9}{64}=-\frac{151}{64}
Adunați -\frac{5}{2} cu \frac{9}{64} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{3}{8}\right)^{2}=-\frac{151}{64}
Factor x^{2}-\frac{3}{4}x+\frac{9}{64}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{3}{8}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{151}{64}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{3}{8}=\frac{\sqrt{151}i}{8} x-\frac{3}{8}=-\frac{\sqrt{151}i}{8}
Simplificați.
x=\frac{3+\sqrt{151}i}{8} x=\frac{-\sqrt{151}i+3}{8}
Adunați \frac{3}{8} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}