Rezolvați pentru t
t=-1
t=\frac{1}{4}=0,25
Partajați
Copiat în clipboard
4t^{2}+3t-1=0
Scădeți 1 din ambele părți.
a+b=3 ab=4\left(-1\right)=-4
Pentru a rezolva ecuația, descompuneți în factori partea stângă prin grupare. În primul rând, partea stângă trebuie să fie rescrisă ca 4t^{2}+at+bt-1. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem care să fie rezolvat.
-1,4 -2,2
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât negativul. Enumerați toate perechile întregi care oferă -4 de produs.
-1+4=3 -2+2=0
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-1 b=4
Soluția este perechea care dă suma de 3.
\left(4t^{2}-t\right)+\left(4t-1\right)
Rescrieți 4t^{2}+3t-1 ca \left(4t^{2}-t\right)+\left(4t-1\right).
t\left(4t-1\right)+4t-1
Scoateți factorul comun t din 4t^{2}-t.
\left(4t-1\right)\left(t+1\right)
Scoateți termenul comun 4t-1 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
t=\frac{1}{4} t=-1
Pentru a găsi soluții de ecuație, rezolvați 4t-1=0 și t+1=0.
4t^{2}+3t=1
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
4t^{2}+3t-1=1-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
4t^{2}+3t-1=0
Scăderea 1 din el însuși are ca rezultat 0.
t=\frac{-3±\sqrt{3^{2}-4\times 4\left(-1\right)}}{2\times 4}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 4, b cu 3 și c cu -1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
t=\frac{-3±\sqrt{9-4\times 4\left(-1\right)}}{2\times 4}
Ridicați 3 la pătrat.
t=\frac{-3±\sqrt{9-16\left(-1\right)}}{2\times 4}
Înmulțiți -4 cu 4.
t=\frac{-3±\sqrt{9+16}}{2\times 4}
Înmulțiți -16 cu -1.
t=\frac{-3±\sqrt{25}}{2\times 4}
Adunați 9 cu 16.
t=\frac{-3±5}{2\times 4}
Aflați rădăcina pătrată pentru 25.
t=\frac{-3±5}{8}
Înmulțiți 2 cu 4.
t=\frac{2}{8}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-3±5}{8} atunci când ± este plus. Adunați -3 cu 5.
t=\frac{1}{4}
Reduceți fracția \frac{2}{8} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
t=-\frac{8}{8}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-3±5}{8} atunci când ± este minus. Scădeți 5 din -3.
t=-1
Împărțiți -8 la 8.
t=\frac{1}{4} t=-1
Ecuația este rezolvată acum.
4t^{2}+3t=1
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{4t^{2}+3t}{4}=\frac{1}{4}
Se împart ambele părți la 4.
t^{2}+\frac{3}{4}t=\frac{1}{4}
Împărțirea la 4 anulează înmulțirea cu 4.
t^{2}+\frac{3}{4}t+\left(\frac{3}{8}\right)^{2}=\frac{1}{4}+\left(\frac{3}{8}\right)^{2}
Împărțiți \frac{3}{4}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{3}{8}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{3}{8} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
t^{2}+\frac{3}{4}t+\frac{9}{64}=\frac{1}{4}+\frac{9}{64}
Ridicați \frac{3}{8} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
t^{2}+\frac{3}{4}t+\frac{9}{64}=\frac{25}{64}
Adunați \frac{1}{4} cu \frac{9}{64} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(t+\frac{3}{8}\right)^{2}=\frac{25}{64}
Factorul t^{2}+\frac{3}{4}t+\frac{9}{64}. În general, când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, acesta poate fi descompus întotdeauna în factori ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(t+\frac{3}{8}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{25}{64}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
t+\frac{3}{8}=\frac{5}{8} t+\frac{3}{8}=-\frac{5}{8}
Simplificați.
t=\frac{1}{4} t=-1
Scădeți \frac{3}{8} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}