Rezolvați pentru x
x=-4
x = \frac{5}{3} = 1\frac{2}{3} \approx 1,666666667
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3x^{2}-20=-7x
Scădeți 20 din ambele părți.
3x^{2}-20+7x=0
Adăugați 7x la ambele părți.
3x^{2}+7x-20=0
Rearanjați polinomul pentru a-l pune în formă standard. Plasați termenii în ordine de la cel mai mare la puterea minimă.
a+b=7 ab=3\left(-20\right)=-60
Pentru a rezolva ecuația, factor mâna stângă după grupare. Mai întâi, fața la stânga trebuie să fie rescrisă ca 3x^{2}+ax+bx-20. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,60 -2,30 -3,20 -4,15 -5,12 -6,10
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -60.
-1+60=59 -2+30=28 -3+20=17 -4+15=11 -5+12=7 -6+10=4
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-5 b=12
Soluția este perechea care dă suma de 7.
\left(3x^{2}-5x\right)+\left(12x-20\right)
Rescrieți 3x^{2}+7x-20 ca \left(3x^{2}-5x\right)+\left(12x-20\right).
x\left(3x-5\right)+4\left(3x-5\right)
Factor x în primul și 4 în al doilea grup.
\left(3x-5\right)\left(x+4\right)
Scoateți termenul comun 3x-5 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
x=\frac{5}{3} x=-4
Pentru a găsi soluții de ecuații, rezolvați 3x-5=0 și x+4=0.
3x^{2}-20=-7x
Scădeți 20 din ambele părți.
3x^{2}-20+7x=0
Adăugați 7x la ambele părți.
3x^{2}+7x-20=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-7±\sqrt{7^{2}-4\times 3\left(-20\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu 7 și c cu -20 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-7±\sqrt{49-4\times 3\left(-20\right)}}{2\times 3}
Ridicați 7 la pătrat.
x=\frac{-7±\sqrt{49-12\left(-20\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-7±\sqrt{49+240}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -20.
x=\frac{-7±\sqrt{289}}{2\times 3}
Adunați 49 cu 240.
x=\frac{-7±17}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru 289.
x=\frac{-7±17}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{10}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-7±17}{6} atunci când ± este plus. Adunați -7 cu 17.
x=\frac{5}{3}
Reduceți fracția \frac{10}{6} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=-\frac{24}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-7±17}{6} atunci când ± este minus. Scădeți 17 din -7.
x=-4
Împărțiți -24 la 6.
x=\frac{5}{3} x=-4
Ecuația este rezolvată acum.
3x^{2}+7x=20
Adăugați 7x la ambele părți.
\frac{3x^{2}+7x}{3}=\frac{20}{3}
Se împart ambele părți la 3.
x^{2}+\frac{7}{3}x=\frac{20}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
x^{2}+\frac{7}{3}x+\left(\frac{7}{6}\right)^{2}=\frac{20}{3}+\left(\frac{7}{6}\right)^{2}
Împărțiți \frac{7}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{7}{6}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{7}{6} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{7}{3}x+\frac{49}{36}=\frac{20}{3}+\frac{49}{36}
Ridicați \frac{7}{6} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{7}{3}x+\frac{49}{36}=\frac{289}{36}
Adunați \frac{20}{3} cu \frac{49}{36} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{7}{6}\right)^{2}=\frac{289}{36}
Factor x^{2}+\frac{7}{3}x+\frac{49}{36}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{7}{6}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{289}{36}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{7}{6}=\frac{17}{6} x+\frac{7}{6}=-\frac{17}{6}
Simplificați.
x=\frac{5}{3} x=-4
Scădeți \frac{7}{6} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}