Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{33}}{3}-1\approx 0,914854216
x=-\frac{\sqrt{33}}{3}-1\approx -2,914854216
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3x^{2}+6x=8
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
3x^{2}+6x-8=8-8
Scădeți 8 din ambele părți ale ecuației.
3x^{2}+6x-8=0
Scăderea 8 din el însuși are ca rezultat 0.
x=\frac{-6±\sqrt{6^{2}-4\times 3\left(-8\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu 6 și c cu -8 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-6±\sqrt{36-4\times 3\left(-8\right)}}{2\times 3}
Ridicați 6 la pătrat.
x=\frac{-6±\sqrt{36-12\left(-8\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-6±\sqrt{36+96}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -8.
x=\frac{-6±\sqrt{132}}{2\times 3}
Adunați 36 cu 96.
x=\frac{-6±2\sqrt{33}}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru 132.
x=\frac{-6±2\sqrt{33}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{2\sqrt{33}-6}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±2\sqrt{33}}{6} atunci când ± este plus. Adunați -6 cu 2\sqrt{33}.
x=\frac{\sqrt{33}}{3}-1
Împărțiți -6+2\sqrt{33} la 6.
x=\frac{-2\sqrt{33}-6}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±2\sqrt{33}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{33} din -6.
x=-\frac{\sqrt{33}}{3}-1
Împărțiți -6-2\sqrt{33} la 6.
x=\frac{\sqrt{33}}{3}-1 x=-\frac{\sqrt{33}}{3}-1
Ecuația este rezolvată acum.
3x^{2}+6x=8
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{3x^{2}+6x}{3}=\frac{8}{3}
Se împart ambele părți la 3.
x^{2}+\frac{6}{3}x=\frac{8}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
x^{2}+2x=\frac{8}{3}
Împărțiți 6 la 3.
x^{2}+2x+1^{2}=\frac{8}{3}+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+2x+1=\frac{8}{3}+1
Ridicați 1 la pătrat.
x^{2}+2x+1=\frac{11}{3}
Adunați \frac{8}{3} cu 1.
\left(x+1\right)^{2}=\frac{11}{3}
Factor x^{2}+2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+1\right)^{2}}=\sqrt{\frac{11}{3}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+1=\frac{\sqrt{33}}{3} x+1=-\frac{\sqrt{33}}{3}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{33}}{3}-1 x=-\frac{\sqrt{33}}{3}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}