Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{19}-2}{3}\approx 0,786299648
x=\frac{-\sqrt{19}-2}{3}\approx -2,119632981
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3x^{2}+4x-5=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\times 3\left(-5\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu 4 și c cu -5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-4±\sqrt{16-4\times 3\left(-5\right)}}{2\times 3}
Ridicați 4 la pătrat.
x=\frac{-4±\sqrt{16-12\left(-5\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-4±\sqrt{16+60}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -5.
x=\frac{-4±\sqrt{76}}{2\times 3}
Adunați 16 cu 60.
x=\frac{-4±2\sqrt{19}}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru 76.
x=\frac{-4±2\sqrt{19}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{2\sqrt{19}-4}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-4±2\sqrt{19}}{6} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 2\sqrt{19}.
x=\frac{\sqrt{19}-2}{3}
Împărțiți -4+2\sqrt{19} la 6.
x=\frac{-2\sqrt{19}-4}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-4±2\sqrt{19}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{19} din -4.
x=\frac{-\sqrt{19}-2}{3}
Împărțiți -4-2\sqrt{19} la 6.
x=\frac{\sqrt{19}-2}{3} x=\frac{-\sqrt{19}-2}{3}
Ecuația este rezolvată acum.
3x^{2}+4x-5=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
3x^{2}+4x-5-\left(-5\right)=-\left(-5\right)
Adunați 5 la ambele părți ale ecuației.
3x^{2}+4x=-\left(-5\right)
Scăderea -5 din el însuși are ca rezultat 0.
3x^{2}+4x=5
Scădeți -5 din 0.
\frac{3x^{2}+4x}{3}=\frac{5}{3}
Se împart ambele părți la 3.
x^{2}+\frac{4}{3}x=\frac{5}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
x^{2}+\frac{4}{3}x+\left(\frac{2}{3}\right)^{2}=\frac{5}{3}+\left(\frac{2}{3}\right)^{2}
Împărțiți \frac{4}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{2}{3}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{2}{3} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{4}{3}x+\frac{4}{9}=\frac{5}{3}+\frac{4}{9}
Ridicați \frac{2}{3} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{4}{3}x+\frac{4}{9}=\frac{19}{9}
Adunați \frac{5}{3} cu \frac{4}{9} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{2}{3}\right)^{2}=\frac{19}{9}
Factor x^{2}+\frac{4}{3}x+\frac{4}{9}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{2}{3}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{19}{9}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{2}{3}=\frac{\sqrt{19}}{3} x+\frac{2}{3}=-\frac{\sqrt{19}}{3}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{19}-2}{3} x=\frac{-\sqrt{19}-2}{3}
Scădeți \frac{2}{3} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}