Rezolvați pentru m
m=\frac{2\sqrt{6}}{9}-\frac{2}{3}\approx -0,122335613
m=-\frac{2\sqrt{6}}{9}-\frac{2}{3}\approx -1,210997721
Partajați
Copiat în clipboard
3m^{2}+4m+1=\frac{5}{9}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
3m^{2}+4m+1-\frac{5}{9}=\frac{5}{9}-\frac{5}{9}
Scădeți \frac{5}{9} din ambele părți ale ecuației.
3m^{2}+4m+1-\frac{5}{9}=0
Scăderea \frac{5}{9} din el însuși are ca rezultat 0.
3m^{2}+4m+\frac{4}{9}=0
Scădeți \frac{5}{9} din 1.
m=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\times 3\times \frac{4}{9}}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu 4 și c cu \frac{4}{9} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
m=\frac{-4±\sqrt{16-4\times 3\times \frac{4}{9}}}{2\times 3}
Ridicați 4 la pătrat.
m=\frac{-4±\sqrt{16-12\times \frac{4}{9}}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
m=\frac{-4±\sqrt{16-\frac{16}{3}}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu \frac{4}{9}.
m=\frac{-4±\sqrt{\frac{32}{3}}}{2\times 3}
Adunați 16 cu -\frac{16}{3}.
m=\frac{-4±\frac{4\sqrt{6}}{3}}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{32}{3}.
m=\frac{-4±\frac{4\sqrt{6}}{3}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
m=\frac{\frac{4\sqrt{6}}{3}-4}{6}
Acum rezolvați ecuația m=\frac{-4±\frac{4\sqrt{6}}{3}}{6} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu \frac{4\sqrt{6}}{3}.
m=\frac{2\sqrt{6}}{9}-\frac{2}{3}
Împărțiți -4+\frac{4\sqrt{6}}{3} la 6.
m=\frac{-\frac{4\sqrt{6}}{3}-4}{6}
Acum rezolvați ecuația m=\frac{-4±\frac{4\sqrt{6}}{3}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{4\sqrt{6}}{3} din -4.
m=-\frac{2\sqrt{6}}{9}-\frac{2}{3}
Împărțiți -4-\frac{4\sqrt{6}}{3} la 6.
m=\frac{2\sqrt{6}}{9}-\frac{2}{3} m=-\frac{2\sqrt{6}}{9}-\frac{2}{3}
Ecuația este rezolvată acum.
3m^{2}+4m+1=\frac{5}{9}
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
3m^{2}+4m+1-1=\frac{5}{9}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
3m^{2}+4m=\frac{5}{9}-1
Scăderea 1 din el însuși are ca rezultat 0.
3m^{2}+4m=-\frac{4}{9}
Scădeți 1 din \frac{5}{9}.
\frac{3m^{2}+4m}{3}=-\frac{\frac{4}{9}}{3}
Se împart ambele părți la 3.
m^{2}+\frac{4}{3}m=-\frac{\frac{4}{9}}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
m^{2}+\frac{4}{3}m=-\frac{4}{27}
Împărțiți -\frac{4}{9} la 3.
m^{2}+\frac{4}{3}m+\left(\frac{2}{3}\right)^{2}=-\frac{4}{27}+\left(\frac{2}{3}\right)^{2}
Împărțiți \frac{4}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{2}{3}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{2}{3} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
m^{2}+\frac{4}{3}m+\frac{4}{9}=-\frac{4}{27}+\frac{4}{9}
Ridicați \frac{2}{3} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
m^{2}+\frac{4}{3}m+\frac{4}{9}=\frac{8}{27}
Adunați -\frac{4}{27} cu \frac{4}{9} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(m+\frac{2}{3}\right)^{2}=\frac{8}{27}
Factor m^{2}+\frac{4}{3}m+\frac{4}{9}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(m+\frac{2}{3}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{8}{27}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
m+\frac{2}{3}=\frac{2\sqrt{6}}{9} m+\frac{2}{3}=-\frac{2\sqrt{6}}{9}
Simplificați.
m=\frac{2\sqrt{6}}{9}-\frac{2}{3} m=-\frac{2\sqrt{6}}{9}-\frac{2}{3}
Scădeți \frac{2}{3} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}