Direct la conținutul principal
Descompunere în factori
Tick mark Image
Evaluați
Tick mark Image

Probleme similare din căutarea web

Partajați

a+b=-16 ab=3\times 5=15
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 3c^{2}+ac+bc+5. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,-15 -3,-5
Deoarece ab este pozitiv, a și b au același semn. Deoarece a+b este negativ, a și b sunt negative. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse 15.
-1-15=-16 -3-5=-8
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-15 b=-1
Soluția este perechea care dă suma de -16.
\left(3c^{2}-15c\right)+\left(-c+5\right)
Rescrieți 3c^{2}-16c+5 ca \left(3c^{2}-15c\right)+\left(-c+5\right).
3c\left(c-5\right)-\left(c-5\right)
Factor 3c în primul și -1 în al doilea grup.
\left(c-5\right)\left(3c-1\right)
Scoateți termenul comun c-5 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
3c^{2}-16c+5=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
c=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{\left(-16\right)^{2}-4\times 3\times 5}}{2\times 3}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
c=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{256-4\times 3\times 5}}{2\times 3}
Ridicați -16 la pătrat.
c=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{256-12\times 5}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
c=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{256-60}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu 5.
c=\frac{-\left(-16\right)±\sqrt{196}}{2\times 3}
Adunați 256 cu -60.
c=\frac{-\left(-16\right)±14}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru 196.
c=\frac{16±14}{2\times 3}
Opusul lui -16 este 16.
c=\frac{16±14}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
c=\frac{30}{6}
Acum rezolvați ecuația c=\frac{16±14}{6} atunci când ± este plus. Adunați 16 cu 14.
c=5
Împărțiți 30 la 6.
c=\frac{2}{6}
Acum rezolvați ecuația c=\frac{16±14}{6} atunci când ± este minus. Scădeți 14 din 16.
c=\frac{1}{3}
Reduceți fracția \frac{2}{6} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
3c^{2}-16c+5=3\left(c-5\right)\left(c-\frac{1}{3}\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu 5 și x_{2} cu \frac{1}{3}.
3c^{2}-16c+5=3\left(c-5\right)\times \frac{3c-1}{3}
Scădeți \frac{1}{3} din c găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
3c^{2}-16c+5=\left(c-5\right)\left(3c-1\right)
Simplificați cu 3, cel mai mare factor comun din 3 și 3.