Descompunere în factori
\left(3b-1\right)\left(b+3\right)
Evaluați
\left(3b-1\right)\left(b+3\right)
Partajați
Copiat în clipboard
p+q=8 pq=3\left(-3\right)=-9
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 3b^{2}+pb+qb-3. Pentru a găsi p și q, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,9 -3,3
Deoarece pq este negativ, p și q au semne opuse. Deoarece p+q este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -9.
-1+9=8 -3+3=0
Calculați suma pentru fiecare pereche.
p=-1 q=9
Soluția este perechea care dă suma de 8.
\left(3b^{2}-b\right)+\left(9b-3\right)
Rescrieți 3b^{2}+8b-3 ca \left(3b^{2}-b\right)+\left(9b-3\right).
b\left(3b-1\right)+3\left(3b-1\right)
Factor b în primul și 3 în al doilea grup.
\left(3b-1\right)\left(b+3\right)
Scoateți termenul comun 3b-1 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
3b^{2}+8b-3=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
b=\frac{-8±\sqrt{8^{2}-4\times 3\left(-3\right)}}{2\times 3}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
b=\frac{-8±\sqrt{64-4\times 3\left(-3\right)}}{2\times 3}
Ridicați 8 la pătrat.
b=\frac{-8±\sqrt{64-12\left(-3\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
b=\frac{-8±\sqrt{64+36}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -3.
b=\frac{-8±\sqrt{100}}{2\times 3}
Adunați 64 cu 36.
b=\frac{-8±10}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru 100.
b=\frac{-8±10}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
b=\frac{2}{6}
Acum rezolvați ecuația b=\frac{-8±10}{6} atunci când ± este plus. Adunați -8 cu 10.
b=\frac{1}{3}
Reduceți fracția \frac{2}{6} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
b=-\frac{18}{6}
Acum rezolvați ecuația b=\frac{-8±10}{6} atunci când ± este minus. Scădeți 10 din -8.
b=-3
Împărțiți -18 la 6.
3b^{2}+8b-3=3\left(b-\frac{1}{3}\right)\left(b-\left(-3\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu \frac{1}{3} și x_{2} cu -3.
3b^{2}+8b-3=3\left(b-\frac{1}{3}\right)\left(b+3\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
3b^{2}+8b-3=3\times \frac{3b-1}{3}\left(b+3\right)
Scădeți \frac{1}{3} din b găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
3b^{2}+8b-3=\left(3b-1\right)\left(b+3\right)
Simplificați cu 3, cel mai mare factor comun din 3 și 3.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}