Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{10}-1}{3}\approx 0,72075922
x=\frac{-\sqrt{10}-1}{3}\approx -1,387425887
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3x^{2}+2x-3=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\times 3\left(-3\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu 2 și c cu -3 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-2±\sqrt{4-4\times 3\left(-3\right)}}{2\times 3}
Ridicați 2 la pătrat.
x=\frac{-2±\sqrt{4-12\left(-3\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-2±\sqrt{4+36}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -3.
x=\frac{-2±\sqrt{40}}{2\times 3}
Adunați 4 cu 36.
x=\frac{-2±2\sqrt{10}}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru 40.
x=\frac{-2±2\sqrt{10}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{2\sqrt{10}-2}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{10}}{6} atunci când ± este plus. Adunați -2 cu 2\sqrt{10}.
x=\frac{\sqrt{10}-1}{3}
Împărțiți -2+2\sqrt{10} la 6.
x=\frac{-2\sqrt{10}-2}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{10}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{10} din -2.
x=\frac{-\sqrt{10}-1}{3}
Împărțiți -2-2\sqrt{10} la 6.
x=\frac{\sqrt{10}-1}{3} x=\frac{-\sqrt{10}-1}{3}
Ecuația este rezolvată acum.
3x^{2}+2x-3=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
3x^{2}+2x-3-\left(-3\right)=-\left(-3\right)
Adunați 3 la ambele părți ale ecuației.
3x^{2}+2x=-\left(-3\right)
Scăderea -3 din el însuși are ca rezultat 0.
3x^{2}+2x=3
Scădeți -3 din 0.
\frac{3x^{2}+2x}{3}=\frac{3}{3}
Se împart ambele părți la 3.
x^{2}+\frac{2}{3}x=\frac{3}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
x^{2}+\frac{2}{3}x=1
Împărțiți 3 la 3.
x^{2}+\frac{2}{3}x+\left(\frac{1}{3}\right)^{2}=1+\left(\frac{1}{3}\right)^{2}
Împărțiți \frac{2}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{3}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{3} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{2}{3}x+\frac{1}{9}=1+\frac{1}{9}
Ridicați \frac{1}{3} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{2}{3}x+\frac{1}{9}=\frac{10}{9}
Adunați 1 cu \frac{1}{9}.
\left(x+\frac{1}{3}\right)^{2}=\frac{10}{9}
Factorul x^{2}+\frac{2}{3}x+\frac{1}{9}. În general, când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, acesta poate fi descompus întotdeauna în factori ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{3}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{10}{9}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{3}=\frac{\sqrt{10}}{3} x+\frac{1}{3}=-\frac{\sqrt{10}}{3}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{10}-1}{3} x=\frac{-\sqrt{10}-1}{3}
Scădeți \frac{1}{3} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}